Cand consilierul prezidential, generalul de armata Constantin Degeratu, a afirmat, intr-o conferinta pe teme NATO, la Constanta, ca e posibil ca Romania sa isi reconsidere pozitia in dosarul Kosovo in directia unei nuantari, atitudinea sa a sunat contradictoriu cu toate actele si declaratiile oficiale ale autoritatilor romane – presedintie, guvern, parlament. Doar Evenimentul Zilei a preluat pe prima pagina parerea consilierului Degeratu, dar parea mai degraba o preferinta si o agenda proprie cotidianului decat o reflectare a atitudinii oficiale.
Alt eveniment sugereaza insa, cu putere, ca politica Romaniei in dosarul Kosovo este cea arata de C. Degeratu – vizita de astazi a preseintelui Serbiei, Boris Tadici, la Bucuresti. In conferinta comuna de la Cotroceni in care si-au exprimat punctele de vedere presedintii Boris Tadici si Traian Basescu cateva lucruri au iesit in evidenta si ilustreaza care este, acum, pozitia Romaniei.
In ceea ce priveste partea sarba, Boris Tadici a abordat, firesc, frontal subiectul Kosovo, exprimand inca odata atitudinea Serbiei. Presedintele Serbiei este dispus sa incerce sa promoveze aceasta atitudine in contextul UE si NATO, folosindu-se de prezumtivi si destul de putini numerosi aliati ca Romania. Autoritatile romane au avut, de altfel, pana acum, una din declaratiile cele mai ferme pe subiectul Kosovo, spre deosebire de alte tari ca Spania sau Grecia, membre si ele ale UE. Cautand, deci, sa intareasca o posibila relatie de “alianta”, presedintele Serbiei a avansat numeroase propuneri de colaborare economica fata de Bucuresti, mentionandu-se chiar crearea unei flote danubiene comune. Pe scurt, Boris Tadici cauta in presedintele roman un aliat in contextul relatiilor Serbiei cu UE si NATO.
Atitudinea presedintelui roman Traian Basescu arata insa ca administratia prezidentiala nu s-a entuziasmat foarte mult in a fi perceputa si in a face oficii de aliat al Serbiei. Practic, presedintele Traian Basescu nu a mai reiterat nicio clipa faptul ca Romania nu recunoaste independenta Kosovo, ceea ce este ciudat, avand in vedere ca vizita presedintelui sarb a fost, evident, provocata de acest “dosar”. Tema centrala a presedintelui Basescu a fost integrarea europeana a Serbiei, ceea ce se poate interptreta, mai degraba, ca o reprezentare a punctului de vedere al U.E. pe langa Serbia decat o asumare a unei atitudini comune a Bucurestiului si a Belgradului. In plus, Traian Basescu a afirmat explicit ca autoizolarea nu este o optiune pentru Serbia si ca marile capitale ale vestului european sunt deschise fata de aceasta tara. Nu a explicat insa la ce foloseste aceasta deschidere din moment ce aceleasi mari capitale sustin independenta Kosovo, fara sa aiba de gand sa negocieze ceva cu Belgrad. Implicit, de fapt, Bucurestiul se delimiteaza de atitudinea guvernului de la Belgrad, care si-a retras deja ambasadorii din tarile care au recunoscut independeta Kosovo.
Un ultim aspect din discursul lui Traian Basescu ce indica o reorientare a politicii externe este indemnul ciudat lansat de presedintele roman ca “Belgradul sa comunice cu Pristina”. Se pune intrebarea – vrea Pristina sa colaboreze cu Belgradul? Sigur ca vrea, de pe pozitii de stat. Dar daca autoritatile de la Pristina nu sunt recunoscute de Romania in calitate de autoritati statale, cum e explicabil, logic, indemnul presedintelui Basescu?
Aceste accente, precum si faptul ca subiectul declaratiei lui Traian Basescu a fost integrarea europeana a Serbiei, arata destul de clar ca Bucurestiul nu are o pozitie comuna cu Belgradul in dosarul Kosovo. Ne-recunoasterea independentei Kosovo nu inseamna ca Romania vrea sa faca o figura discordanta in “concertul european” mirific de armonios al Bruxelles-ului. Astfel, criticile eurofililor neconditionati din media (vezi editorialele de aici, aici si aici) se pare ca au fost ascultate si apoi urmate cu fidelitate de Cotroceni. “Fermitatea” presedintelui Traian Basescu a fost mai mult pentru urechile electorilor romani.
Sau, liberi pana la a fi felicitati de rusi…
Pingback: Reorientare a politicii externe a Romaniei in dosarul Kosovo
Politica Romaniei privind dosarul Kosova este un esec diplomatic, domnul presedinte si clasa politica devenind victima serviciilor secrete care au infectat massmedia romana prin cai comunismului de coloratura prosarba, prorusa, antikosovara si antiamericana. Cine sunt acesti cai? Razvan Voncu, Adrian Paunescu, Dinu Sararu, Adam Puslojici, etc./etc./etc.
Baki Ymeri,
membru a Uniunii Scriitorilor din Romania,
redactor sef al revistei Albanezul,
nominalizat de Institutul Biografic American (ABI) Omul Anului 2001
RECTIFICARE
Nue vorba de serviciile secrete romane ci de cele sarbe, care, conform unui decedat diplomat albanez, intrau in Ministerul nostru de Interne (in vremea fostei Iugoslavii), ca in casa lor. Dosarul Kosovo trebuie revazut si corectat in lumina adevarului istoric, fiindca, republica Kosova nu este HarKovasna Romaniei ci Basarabia Albaniei.
Viva NATO!
Viva USA!
Viva Romania!
Viva Kosova!