Da, e campanie si pentru presa. De mai multi ani si permanent. Presa incearca sa isi cucereasca publicul chiar mai insistent decat o fac partidele. Acum, politicienii si mass-media par a merge pe un drum comun. Si unii si altii vor sa ne spuna: “e de ajuns. nu se mai poate. trebuie altceva”.
Si fiecare cauta sa ne ofere altceva.
Basescu se lupta cu sistemul politic expirat si vrea o forta politca 2.0 sau pe acolo. Realitatea Tv se lupta cu mitocania care a invadat ecranele si face liste “negre”, schimband generatia de invitati catre una upgradata.
Crin, Geoana si Oprescu vor o alta politica, fiecare in felul lui. Jurnalul National propune un altfel de jurnalism si un adevarat Manifest. Adevarul anunta, acum ceva vreme, ca nu mai scrie despre politica pe prima pagina.
Alti politicieni continua exprimarea violenta cu care ne-au obisnuit in ultimii ani. Alte televiziuni continua manelizarea, tabloidizarea sau otevizarea, spuneti-i cum doriti.
Noile ideologii politice si noile “ideologii” jurnalistice propuse de presa noastra se suprapun partial si isi imprumuta argumente. Fiecare isi da seama ca se poate folosi de campania celuilalt, de “starea” pe care a creat-o. Sau de starea de fapt din societate.
In presa vorbim de un fel de reformulare a ceea ce insemna pe vremuri se numea “jurnalismul de opinie”, intr-un jurnalism “de stindard” sau jurnalism “militant”.
In occident, dupa cum semnalam mai de mult, fenomenul e mai vechi. Exemplul Glenn Beck este chiar foarte recent. Acolo politica si jurnalismul ajung sa mearga chiar si in mod transparent mana in mana.
Presa mai incearca sa tina pasul si cu alt lucru care a pus-o in dificultate. New media, iar new media inseamna in primul rand continut cu atitudine. Ceva ce “presei traditionale” ii lipsea, dar ceva ce acum pare ca isi doreste tot mai mult.
Personal cred ca influentele reciproce sunt si vor fi foarte mari. Si le voi urmari cu mare curiozitate.
