A inceput campania electorala in Marea Britanie. S-au tinut primele discursuri. Conservatorii prin David Cameron la o fabrica de panficatie. Laburistii prin Gordon Brown la centrul de conferinte de la etajul 31 al cladirii CentrePoint din zona centrala a Londrei si alaturi de unul din candidatii locali ai partidului.
Surprinzator, o multime de lucruri asemanatoare cu agenda romaneasca pe tema reformelor constitutionale. Ma si intreb daca nu au ajuns sa se copieze uneori unii pe altii. Va las sa le gustati.
Laburistii prin vocea lui Gordon Brown, prim ministru in functie
– a vorbit de “the end of old politics” si de un nou “contract” intre cetateni si cei aflati in serviciul public (amintind de platforma lui Blair din 1997).
– despre “legitimitatea democratiei”.
– reforme constitutionale.
– reconstruirea increderii in “viata publica”.
– avem de-a face cu un sistem politic discreditat.
– parlamentarilor sa le fie interzis sa lucreze pentru companii de lobby.
– parlamentarii care vor si alte joburi trebuie sa fie evaluati de un comitet independent pentru a evita conflictele de interese.
– introducerea procedurii de “Recall” – retragerea mandatului unui parlamentar de catre cetateni daca se dovedeste ca acesta a facut abuzuri financiare.
– intarirea puterii Parlamentului in controlul Guvernului prin acordarea dreptului catre cetateni de a impune petitii pe teme de interes.
– lansarea procesului pentru scrierea unei Constitutii (in UK functioneaza altfel sistemul de norme).
– vot de la 16 ani, in paralel cu reformele din educatie.
– alegeri la termen fix (in UK Guvernul decide cand isi preda mandatul – intr-o anumita limita).
– referendum pentru temele noii Constitutiii in maxim 3 luni – august 2010; adica:
– reforma Camerei Comunelor prin introducerea votului majoritar cu cel putin 50% (acum se aplica regula primul ca numar de voturi castiga),
– introducerea votului pentru Camera Lorzilor si inlaturarea principiului “de drept”, proces realizat in 3 etape, cate o treime din Camera la fiecare din urmatoarele alegeri si sistemul de vot aplica sa fie proportional pentru aceasta Camera secundara.
– referendum pentru adoptarea noii Constitutii in octombrie 2011.
– Gordon Brown: “Stiu ca suntem singuri pe acest drum; conservatorii doar vorbesc de schimbare” :); “politica a fost un magazin inchis pentru prea mult timp, pentru prea multi”
– O diferenta majora fata de discursurile romanesti: a spus ca stie ca “schimbarile propuse nu sunt un substitut pentru un “good character” al politicienilor.
Presa comenteaza ca pachetul Constitutional este o mana intinsa celui de-al treilea partid, Liberal Democrat, probabil deoarece le-ar consolida pozitia pe scena politica.
Conservatorii prin vocea lui David Camron
(masuri centrate mai degraba pe problema economica si a costurilor bugetare)
– problema centrala: chestiunea economica a locurilor de munca, stadardelor de viata; a doua problema economica: datoria nationala si cheltuielie mari bugetare.
– a vorbit de “the great ignored Britain” (aminteste the “forgotten middle class” al lui Clinton 1992).
– un accent puternic pe chestiunea limitarii cresterii taxelor si reducerea chetuielilor bugetare nenecesare (“waste”).
– reducerea Camerei Comunelor cu 10% ca numar de membri.
– reducerea veniturilor ministrilor cu 5%.
– renuntarea la Adunarile regionale care nu au “rost”.
– opozitie la introducerea Cartilor de identitate (in UK nu exista).
– inghetarea salariilor in sectorul bugetar.
– cresterea varstei de pensionare incepand din 2016 (nu deodata 🙂 ).
– reducerea schemelor de pensionare “generoase” ale parlamentarilor ca sa poata avea un dialog de bun simt cu populatia.
– reducerea pensiilor “mari” din sectorul public la max. 50 de mii de lire si posibilitatea de a contribui in plus la pensii private.
– eliminarea stimulentelor publice pentru cei care traiesc singuri, pentru a sustine mai mult familia.
– scaderea costului “domeniului politic”; “dvs platiti prea mult pentru politicieni ca mine“.
– transparenta totala a cheltuielilor parlamentarilor.
– sustine procedura de Recall (idee comuna cu laburistii).
Ei, ce ziceti? 🙂
O constitutie scrisa nu cred ca va fi un element in plus de legitimitate pentru democratia britanica. Sistemul parlamentar britanic functioneaza excelent de 700 fara o constitutie scrisa. Reforma Camerei Lorzilor e o idee buna, renuntarea insa la majoritarul pur (first past the post) nu cred ca va fi insa benefica. Avand in vedere faptul ca UK e obisnuita cu guverne monocolore puternice – votul alternativ poate introduce elemente de instabilitate politica. Procedura de recall pentru parlamentari mi se pare periculoasa si populista, la fel si votul de la 16 ani. Nu cred ca acordarea dreptului de a impune petitii pe teme de interes public in parlament sporeste autonomia acestuia fata de guvern. Mai curand ar trebui ca Parlamentul sa-si afirme superioritatea (supremacy) in fata guvernului (in practica Parlamentul se subordoneaza Executivului in actualul sistem Westminster). Observ o anumita nota de populism de stanga in masurile propuse de laburisti – iar aceste reforme fundamentale din programul lor – mi-aduc aminte de programul electoral laburist din 1983 – cunoscut si ca “the longest suicide note in history”. Ma rog optiunile mele tind spre Conservatori. O mica observatie – cursa electorala din UK e tripartita Cristi – poate ar fi trebuit sa incluzi si manifestul LibDem in rezumatele acestea – nu de alta, dar Nick Clegg s-ar putea vedea in postura de kingmaker dupa 6 mai.
Campania e tot campanie. Se lupta amandoi cu parlamentarii pentru ca asta a fost cel mai mare scandal al ultimului mandat, cu cheltuielile “nesimtite” ale parlamentarilor. Si isi permite si Brown sa se lupte cu ei, ca n-au fost numai ai lui. Cameron face opozitie de criza cu economia, ca de-acolo ii vine avansul in sondaje, cel putin deocamdata. Iar cu “old politics” se lupta amandoi pentru ca este un miros de schimbare in aer. Dupa ce la ultimele 3 alegeri generale turnout-ul a scazut semnificativ fata de media obisnuita in UK, discursul despre schimbari fundamentale pare ca are sanse sa mai scoata la vot dintre alegatorii blazati. Reforma constitutionala cred ca tot aici se inscrie. Iar lui Brown discursul despre discreditarea politicii ii convine si pentru ca muta atentia de la economie.
In rest, sunt de acord cu George ca propunerea de coborare a varstei de vot la 16 ani este periculoasa si posibil neproductiva avand in vedere apatia politica (ca sa nu zic mai multe) a tinerilor britanici.
In rest, la capitolul asemanari cu campania romaneasca, vezi si tema liderului puternic
http://www.guardian.co.uk/politics/2010/apr/01/labour-gordon-brown-hard-man