Exista intr-adevar un discurs public contemporan care “infiereaza” Parlamentul si paralmentarii pentru toate relele pamantului. Pentru ca in fata lui a ajuns un adevarat act de curaj sa spui altceva, sa spui ca o institutie fundamentala a democratiei costa bani, vreau sa promovez aici astfel de luari de pozitie. Incep azi cu Mircea Diaconu, cu un discurs foarte “normal” in plenul Senatului. Sper sa am cu cine continua …
A pune in carca Parlamentului orice mizerie e o tampenie in sine. Sau a sustine in “background” inutilitatea lui. Chiar daca si acolo, in Parlament, exista cheltuieli cu functionari si cu alte achizitii care nu se justifica. Dar asta e altceva.
Apropo, pentru lenesii care stiu sa isi dea doar cu parerea despre “parlamentarii imbuibati”: in Parlament se intampla o multime de lucruri interesante despre care habar nu aveti. Inclusiv asemenea discursuri.
Poate dl. Diaconu nu traieste in lux, dar as vrea sa stiu ce are de spus despre facturile de telefon cat imdemnizatia. Sau despre sume imense pentru transport sau n altele pe care si dumeanlui le stie.
Poate dl. Diaconu e rara avis, insa stiu cel putin 2 senatori si vreo 3 deputati (doar atat ?!?) care au ajuns acolo pentru sfanta capatuiala! (nu neaparat ca ei traiesc din leafa de parlamentar cat pentru privilegii si pana la urma, daca se poate delapida nitel bugetul intru pripasirea proprie, de ce nu?). E bine cu respectul si cu privilegiile, dar eu, om cu simtamant catusi de cat liberal si om care se presupune ca activez in privat, cred ca ar fi vine sa stiu/vad ce/cum/cat si de ce platesc! Momentan nu vad decat imbuibarea proprie a baietilor astora, legi date cu dedicatie pentru anumite domenii si acoperis pentru unele activitati cel putin dubioase.
E bine sa ne dam virgini, dar hai macar sa ne aducem aminte cum e sa fii virgin. 😉
Radu: exact discursul asta “la gramada” e pagubos.
– Eu de exemplu am afacerea mea si pot sa iti spun ca dau o gramada de bani pe telefon. Nu stiu de aceea de ce ti se pare anormal ca un parlamentar sa plateasca undeva intre 500-1000 RON pe luna, ceea ce pentru cineva care vorbeste mult de tot, crede-ma, e absolut normal.
– Asta e si ideea: ca multe din cele ce tu le numesti “imbuibare” sunt cheltuieli normale pentru cineva in pozitia aia.
Ok… el vorbeste mult… atunci hai sa ii suportam si blackberry-ul lui si ai celor 2-3 consilieri, deplasarile consilierilor acasa si eventual si mesele de protocol cu unii sau unele care nu au nicio treaba cu asta!
Si de ce ar trebui sa fie majoritatea deconturilor remise catre VDF peste sau aproape 1000 EUR pe cap de parlamentar, fara consilieri sau biroul parlamentar din teritoriu (si astea sunt cifrele reale)? Pe luna? De ce trebuie sa vb asa mult la telefon? Si asta e doar o cheltuiala inutila.
Sunt deacord ca un om in pozitia asta sa nu fie sau sa arate sau sa fie tratat ca un muritor de foame. Pana aici perfect deacord. Dar de la asta si pana la a le plati chiar TOTUL, oferindu-le posibilitatea de a face abuzuri legale (vezi cazurile cu chirii supradimensionate decontate de Parlament, unde proprietarul era fratele, unchiul, sora, etc.) si alte asemenea lucruri e o distanta cam maricica.
Ca si tine se poate spune ca am un business prorpiu si cat se poate de privat. Ei bine, ca si tine imi place sa stiu ca atunci cand platesc o factura (in cazul asta impozit, taxa, etc.) sa vad ceva de pe urma facturii aleia: un serviciu, un produs. Ce vad in schimb? Licitatii vandute, legi dedicate, contracte arondate, posturi creeate clientelar, etc. De aici discursul la gramada pentru ca probabilitatea ca unul sau altul sa nu faca magarii este, hai sa recunoastem, destul de mica.
Acum, eu nu suspectez pe nici unul ca s-ar fi dus in Parlament de drag de tara. Nu ma astept sa moara cu gandul la poporul suveran. Dar ma astept sa aiba suficient cap incat, daca fac magarii, sa le faca mai cu perdea si mai cu masura. Si da, majoritatea fac asta! Si da, de aici discursul generalist.
Sigur, discursul presei este relativ pagupos, dar pe de alta parte, majoritatea nu fac nimic astfel incat sa aduca un contraargument valid acestui discurs (pe care eu l-as numi, de altfel, preudo-pagubos, sau mai degraba denerat de frustrari).
Legea ANI?
http://blogary.ro/2010/05/cu-articolele-pe-fata-ani-vs-nani/
Pingback: Un articol si o luare de pozitie « transildania
comm. la comm.
intre prost si idiot, intotdeauna l-am preferat pe idiot. de ce? in primul rand ca idiotul este intotdeauna nevinovat pe cand pentru prostie intitdeauna exista un vinovat – incepand cu propria persoana si terminand cu presedintele in functie. in al doilea rand pentru ca idiotul are bunul simt si nu gandeste pe cand prostul daca nu e si fudul parca nu e prost destul. decat o judecata tampita mai bine deloc.
Pingback: Da, democratia costa, democratia nu e un hobby (via Agentia de Rating Politic. Blog.) « Blog by Bogdan Mandru