Compensare electorala cu bucluc

Au aparut stiri despre o varianta de sistem electoral sustinuta de PDL. E adevarat, nu e nici sustinuta oficial si e o versiunea de “test” incompleta.

Noul algoritm electoral ar suna asa: 200 de colegii din care sunt alesi 200 de parlamentari – cei care iau cel mai mare numar de voturi dintr-un tur. Si inca 100 de parlamentari alesi de pe locul 2 din aceleasi colegii, ca forma de compensare, in functie de scorul national al partidelor – are un partid 55%, atunci va avea 55 de locuri la “compensare” dintre cei de pe locul 2. Li s-a spus “the lucky losers”.

Exista insa o problema de calcul simplu: un partid/alianta nu poate castiga in acest sistem mai mult de 200 de mandate, 66,7%, oricate voturi ar avea, chiar si 100%. Pentru ca nu propune in lupta decat 200 de candidati, nu 300 cate locuri are Parlamentul 🙂

Nu se vorbeste de nici o lista suplimentara ori de altceva. Iar daca s-ar vorbi de o lista de “rezerve”, atunci ar fi problema ca oamenii aia nu ar fi votati de nimeni si nu poti sa bagi in Parlament oameni veniti de nicaieri, fara sa fi trecut printr-un scrutin. Doar daca, asa cum ar cere UDMR (tot pe surse), acea lista ar fi la randul ei votata intr-o circumscriptie nationala. Dar iarasi e o problema caci nu am mai vorbi de “lucky losers” ci de o circumscriptie nationala unica specifica tarilor mici si foarte omogene si nu vad de ce am opta noi pentru asa ceva.

In plus, cu acesti “lucky losers” se creaza o situatie stupida in care in 100 de colegii vom avea doi parlamentari si in alte 100 doar cate unul.

Mai sunt elemente care lipsesc, de tipul cum se ordoneaza cele 100 de “rezerve”, dupa numar de voturi sau dupa procent; sau ca daca se aplica un prag la nivel national vor exista “resturi” si trebuie aplicat macar un clasic d’Hondt pentru a acoperi toate voturile ca reprezentare. Dar sunt doar chestii tehnice ce palesc in fata argumentelor de principiu de mai sus.