Cat timp au stat partidele la putere
Cei 10 ani de presedinte ai lui Traian Basescu s-au desfasurat intre ianuarie 2005 si decembrie 2014. In aceasta perioada, iata cat timp au fost partidele politice in coalitii de guvernare:
UDMR – 7 ani si 1 luna (85 de luni)
PNL – 5 ani si 10 luni (70 de luni)
PDL – 5 ani si 7 luni (67 de luni)
PUR/PC – 5 ani si 4 luni (64 de luni)
PSD – 5 ani si 2 luni (62 de luni) daca includem si perioada aprilie 2007-decembrie 2008 cand au sustinut de facto din Parlament (fara a avea ministri) guvernul Tariceanu. Excluzand aceasta perioada, PSD a fost in coalitii efective de guvernare unde a numit ministri: 3 ani si 5 luni (41 de luni).
UNPR – 5 ani (60 de luni). Este singurul partid care in acest moment se afla neintrerupt la guvernare incepand din ianuarie 2010.
Observam ca, exceptand UDMR, toate partidele au avut ocazia sa se afle la putere (in sensul de coalitii guvernamentale) aproximativ 5 ani (si cateva luni), adica aproape atat cat dureaza un mandat prezidential (5 ani).
Pentru o sinteza puteti consulta acest fisier.
Care a fost durata medie a unei coalitii
Pe parcursul celor 10 ani cu Traian Basescu presedinte au existat mai multe formule, destul de fluide, de guvernare. Aliante s-au facut si s-au rupt chiar pe bancile Parlamentului sau in negocieri influentate de presedinte.
Durata medie a unei coalitii de guvernare a fost de: 17 luni, adica 1 an si 5 luni. Ceea ce este destul de putin fata de mandatul intreg al unui Parlament de 4 ani si putem concluziona ca sistemul politic a fost destul de instabil.
Au functionat urmatoarele formule de coalitii:
– PNL+PDL+UDMR+PC: 27 de luni (ianuarie 2005 – martie 2007; PUR/PC se retrasese inca din noiembrie 2006, dar impactul a fost unul redus)
– PNL+UDMR(+PSD): 21 de luni (aprilie 2007 – decembrie 2008; PSD a sustinut in Parlament Guvernul minoritar)
– PSD+PDL+PC: 9 luni (ianuarie 2009 – septembrie 2009)
– PDL: 3 luni (octombrie-decembrie 2009; a fost practic un Guvern tranzitoriu dupa succesul motiunii impotriva Guvernului Boc)
– PDL+UDMR+UNPR: 28 de luni (ianuarie 2010 – aprilie 2012)
– PSD+PNL+PC+UNPR: 23 luni (mai 2012 – februarie 2014)
– PSD+PC+UNPR+UDMR: 9 luni (martie -decembrie 2014; aceasta coalitie va functiona, dupa toate aparantele, si dupa expirarea mandatului prezidential, intr-o formula restructurata)
Formula cea mai indelungata de coalitie a fost cea in care presedintele Basescu a fost implicat ca suporter direct: 28 de luni (PDL+UDMR+UNPR), la mica distanta de alta formula careia presedintele i-a fost in mare parte apropiat: 27 de luni (PNL+PDL+UDMR+PC).
Desi este un calcul fragil si simplist, putem spune ca in 67 de luni (5 ani si 7 luni), adica un pic peste jumatate din durata mandatului sau de 10 ani, presedintele Basescu a avut alaturi formule de coalitie partial apropiate (ne-ostile) sau foarte apropiate.
Au fost 4 prim-ministri: Calin Popescu Tariceanu, Emil Boc, Mihai Razvan Ungureanu si Victor Ponta, primul, Tariceanu, avand mandatul cel mai lung, un mandat intreg de 4 ani de zile.
Alegeri: hiperactivitate in relatia cu alegatorii
Pe durata mandatului de 10 ani Traian Basescu a crescut numarul de consultari la urne, in special datorita modificarilor Consititutiei, intrarii in UE si conflictelor politice legate de presedintele Basescu. Au fost:
– 9 randuri de alegeri (3 pentru Parlamentul European, 2 pentru autoritati locale, 2 pentru Parlament, 2 pentru Presedinte).
– 2 referendumuri de suspendare (2007 si 2012).
– 2 referendumuri consultative (2007 – sistemul electoral si 2009 – dimensiunea Parlamentului).
Pe durata mandatului lui Traian Basescu nu s-au modificat regulile electorale importante: algoritmii electorali atat pentru alegerile parlamentare cat si pentru alegerile locale adoptati in 2008 au ramas aceiasi, Constitutia adoptatata in 2003 nu s-a modificat, algoritmul pentru alegerile europene a ramas identic si nu au existat alte schimbari in designul sistemului electoral.
“Anomalia” cresterii numarului de parlamentari din 2012 nu s-a datorat modificarii legii electorale ci aplicarii unor exceptii din lege (efecte de compensare proportionala).
Singura chestiune notabila, dar care va avea aplicabilitate abia din 2015, este modificarea cvorumului pentru referendum de la 50% la 30%.
Inovatia acestei perioada a fost folosirea referendumurilor pentru a decide subiecte nationale.
Imaginea pentru ilustrarea articolului este de aici.
