În Barometrul “Piața Politică” din aprilie 2015 al Agenției de Rating Politic (30 martie – 3 aprilie), la 4 luni de la alegerile prezidențiale, clasamentul partidelor politice, în intenția de vot a românilor, este condus de PNL cu 44%, urmat de PSD cu 34%. Cu excepția UDMR care ar obține 5% din voturi, restul partidelor sunt astăzi sub pragul electoral de 5% (PLR 3%, PMP 2,5%, PRM 2,5%). În cazul în care păstrăm în eșantion doar persoanele interesate de alegerile parlamentare, PNL este în avantaj, având alegători mai mobilizați, în timp ce PSD ar suferi un mic recul: PNL 46% (față de 44%), PSD 33% (față de 34%). Vezi prezentarea aici.
PNL confirmă scenariul deja tradițional în politica românească în care, mai ales în prima perioadă de după alegeri, partidul “liderului de piață” (astăzi Klaus Iohannis) conduce în preferințele electorale. Rezultatele de la prezidențiale au schimbat de facto acest lider, făcând ca PSD să înregistreze o scădere de aproape 10 puncte, de la 42-43% cât obținea în sondajele de opinie până în noiembrie 2014. PNL a înregistrat un salt chiar mai mare, sprijinit de victoria candidatului său Klaus Iohannis, de la o susținere de 25-28% în vara lui 2014, când PNL și PDL abia fuzionaseră, până la 44% în prezent.
Venirea lui Victor Ponta în funcția de prim ministru a determinat în 2012 ascensiunea PSD, chiar în interiorul USL, până peste 40%, iar înfrângerea lui V. Ponta din 16 noiembrie a readus PSD la scorul de 33-34%, acolo unde se afla înainte de formarea USL, în 2011.
Interesul pentru alegerile parlamentare este slab și neschimbat, rămânând sub nivelul de 40%, o adevărată barieră psihologică pentru democrația românească în ultimii ani. Comparând cu interesul pentru alegerile prezidențiale (peste 60%), putem spune că partidele politice nu reușesc în continuare să convingă o majoritate a românilor.
Tendințe
Sistemul de partide din România este în tranziție. Actorii primilor 25 de ani s-au grupat în acest moment în doi poli care dețin peste 75% din opțiunile de vot și peste 90% din primari. Fenomenul de “grupare” s-a petrecut pe parcursul a 6 ani de zile (2008-214) în care a funcționat concomitent un sistem majoritar într-un singur tur la alegerile pentru primari și președinți de Consilii Județene și unul parțial majoritar la alegerile pentru Parlament. Sistemul electoral introdus în 2008, devenit azi ținta criticilor, este principalul responsabil pentru simplificarea, cel puțin numerică, a sistemului de partide.
Partidele mici care se apropie azi în sondaj de un prag de semnificație sunt fie proiecte ratate și uzate ale anilor ‘90 și 2000, fie încercări recente, fără substanță, născute din ambiții personale ale unor lideri politici, fără o soliditate organizațională. În același timp, o parte din susținătorii unor formațiuni sau lideri dispăruți sau ieșiți azi din centrul atenției sunt neafiliați curentelor politice principale și nemobilizați.
În următorul an – un an și jumătate, vor exista două tendințe concurente. Prima: apariția unor noi forțe politice și fragmentarea spectrului politic , chiar prin slăbirea parțială a celor doi mari poli, PNL-PSD. Cu alte cuvinte, este de așteptat ca Parlamentul din 2016 să fie compus din mai mult decât PSD, PNL și UDMR și va fi stimulat iar jocul de coaliții. Această tendință va fi susținută de schimbarea sistemului electoral, prin revenirea la votul proporțional cu listă (cel mai probabil), de păstarea votului proporțional la Consiliile locale și județene și de relaxarea condițiilor de înființare a partidelor (doar 3 membri, fără condiții de teritorialitate la început).
A doua tendință se va manifesta în sens invers, datorită păstrării votului majoritar într-un singur tur la alegerile pentru primari, sistem care va împinge competiția spre un joc în doi, PSD-PNL (plus UDMR în zonele cu populație maghiară majoritară). Rezultatul general va fi compus: în alegerile locale din 2016 își vor conserva pozițiile dominante PSD și PNL, ca principali actori politici, însă pe ansamblul anului 2016 vom asista probabil la ascensiunea unor partide noi, la reinventarea unora dintre cele prezente sau la disidențe din partidele mari.
Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 martie – 3 aprilie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 1100 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică”. Agenția de Rating Politic a realizat în 2 noiembrie 2014 sondajul exit-poll (la secțiile de vot) de la primul tur al alegerilor prezidențiale prezentat de Realitatea Tv.
Agenția de Rating Politic este o companie de consultanţă&strategie politică și cercetare de piață, fondată și condusă de Cristian Andrei, consultant politic.
