Date:September 12, 2013

Putere politica locala

Agenţia de Rating Politic a realizat o statistică şi o analiză a numărului de primari pe care îi au partidele politice româneşti, înainte de anul electoral 2014, aşa cum a rezultat din alegerile locale din 2012. Este un proiect de geografie electorala necesar pentru intelegerea votului de structura si a potentialului de alianta al partidelor romanesti.

Raport „Putere politică locală” – Puterea politică a partidelor în număr de primari
septembrie 2013
Comunicat de presă

Agenţia de Rating Politic a realizat o statistică şi o analiză a numărului de primari pe care îi au partidele politice româneşti, înainte de anul electoral 2014, aşa cum a rezultat din alegerile locale din 2012.

Deoarece majoritatea primarilor în 2012 au candidat sub sigla unei alianţe nu exista până acum o statistică naţională centralizată cu primarii PDL, PSD, PNL, PC etc. luaţi separat. Echipa Agenţiei de Rating Politic a identificat apartenenţa politică a tuturor celor 3186 primari aşa cum era ea la nivelul lui iunie 2012. Principalele concluzii sunt prezentate mai jos şi pe larg în Raport.

1. PSD avea după alegerile locale 1192 primari adică 37,4% din total, PNL 808 primari adică 25,4%, PDL 769 primari adică 24,1%, UDMR 203 primari adică 6,4%, „Independenţii” 53 primari adică 1,7%, PC 40 primari adică 1,3% şi PPDD 31 primari adică 1% (în ciuda scorului de aproximativ 8% în voturi la nivel naţional). Nu au fost înregistrare migraţiile ulterioare sau alte schimbări.

2. Există astfel 3 mari blocuri politice – PSD, PDL, PNL – care au, însumate două câte două, un număr de primari aproape de 50% sau peste: PSD+PNL=62,8%, PSD+PDL=61,5%, PNL+PDL=49,5%. (pag. 4, 7).

3. Numărul de primari este un indicator pentru intenţia de vot a partidelor (pag. 5), adică numărul de primari, înţeles ca „putere locală”, dă un indiciu foarte puternic despre ce potenţial de „voturi” poate atrage acel partid.

4. Partidele mari ţin cont azi de procentul de primari în fixarea ţintelor electorale pentru alegerile europene din 2014 (pag. 6). Ţintele anunţate de liderii partidelor mari pentru alegerile europene sunt foarte apropiate de ceea ce înţelegem prin „puterea locală” a partidelor.

5. Primarii PSD „guvernează” un total de votanţi de 6.922.285 adică 38,1% din votanţii din listele permanente, primarii PNL „guvernează” peste 4.977.821 votanţi adică 27,4%, iar PDL 3.938.032 votanţi adică 21,7%  (pag. 8). Se observă că se menţine în linii mari cota de „putere locală” a fiecărui partid.

6. PNL şi PSD au în general o poziţie mai puternică în localităţile mari şi în mediul urban faţă de PDL (pag. 14-15).

7. În două scenarii de regionalizare şi de „design electoral” al acestora PSD este majoritar în peste 60% din regiuni, din punctul de vedere al numărului de primari.

8. PSD cu 38% dintre primari şi 52% dintre preşedinţii de Consilii Judeţene poate face un salt spre 60% în numărul de „şefi” de regiuni. O astfel de evoluţie – cu o acumulare sporită de putere locală a PSD -  poate să determine pe termen mediu (1-2 ani) o ostilizare a celorlalte blocuri politice şi o încercare a acestora de a construi o contrapondere (pag. 12-13).

9. Legea electorală pentru alegerile locale (primari, preşedinţi de CJ şi, în perspectivă, şi cea pentru alegerea „guvernatorilor” de regiuni) are un impact foarte mare asupra „puterii” partidelor. Votul majoritar într-un singur tur (aşa cum e acum) nu permite coaliţiile „dintre tururi” şi avantajează partidul mai puternic. De aceea, o lege cu caracter „majoritar”, generalizată la toate tipurile de alegeri, poate forţa crearea unor blocuri politice între „cei mai slabi” împotriva celui „mai puternic” (asemănător ADA 2004) sau „împărţirea puterii” prin negocieri între cel „puternic” şi unul din cei mai „slabi” (modelul USL 2012).

Cercetarea este realizată integral de Agenţia de Rating Politic – companie de consultanţă şi marketing politic, pentru uz propriu. Ea vine în completarea Barometrelor de opinie publică ale Agenţiei, „Piaţa politică”.

Raportul poate fi citit aici.