Cat de puternice sunt partidele in plan local, septembrie 2017

In 2013, am anticipat potentialul de coalizare al PNL si PDL in alegerile prezidentiale, cand USL inca exista. Am plecat de la forta partidelor in teritoriu, aratand structura puterii locale. Dupa 4 ani, Agentia de Rating Politic revine cu un demers similar: ne uitam la puterea politica locala in 2017. Continue Reading →

Simulare națională – cum se alocă mandatele în noul Parlament

Am realizat cu resurse proprii pe date din 99,9% din secțiile de votare comunicate de BEC până marți, 13 decembrie, ora 00:00, o Simulare a alocării de mandate la nivel național și desfășurată pe județe. Este bazată pe metodologia de alocare prezentată în legea electorală. Fișierul este disponibil aici.

Este un proiect integral privat, fără legătură cu ce fac partidele sau BEC. Nu este rezultatul oficial al distribuirii, deci a se citi cu precauție, deși își propune o exactitate cât mai mare în raport cu rezultatul final.

 

Comunicat de presă

DESPRE DEMERS ȘI METODOLOGIE

Agenția de Rating Politic a realizat cu resursele proprii o simulare a alocării mandatelor de deputați și senatori ale noului Parlament utilizând algoritmul prezentat în Legea electorală. Agenția de Rating Politic are experiența unor analize reușite anterior, la alte alegeri, cu alte simulări electorale. Este un exercițiu realizat în totalitate privat și destinat publicului, specialiștilor și partidelor politice care doresc un termen de comparație.

Am dorit să facem acest exercițiu pentru a oferi, cu rapiditate, o variantă de desfășurare a mandatelor pe județe și pentru a explica, în premieră, unele efecte neașteptate ale aplicării acestui sistem electoral – nou, dar vechi în același timp.

Datele utilizate au fost cele publicate de Biroul Electoral Central în sistemul SIMPV până la data de 13 decembrie 2016, ora 00:00. Menționăm că la acea dată&oră rezultatele erau comunicate în proporție de 99,9% la nivelul secțiilor de votare, ceea ce poate introduce, față de rezultatele finale, o marjă de eroare ce poate schimba destinația alocării unor mandate. De asemenea, pot exista decizii ce țin de aplicarea și interpretarea legii la nivelul B.E.C. ce pot fi ulterioare realizării analizei noastre și care, de asemenea, pot schimba date ale analizei.

ÎNDEMNĂM cititorii să utilizeze cu precauție informațiile din analiză, ele NEFIIND REZULTATELE OFICIALE. Este o analiză care pretinde că se apropie foarte mult de ceea ce va însemna rezultatul alocării finale, dar nu mai mult.

Au fost utilizate capacități tehnice proprii ale Agenției de Rating Politic, fără a avea vreo legătură cu softurile oficiale utilizate de B.E.C. sau de partidele politice.

Agenția de Rating Politic a realizat, cu 3 luni înainte de alegerile parlamentare din 2012, o simulare de alocare a mandatelor, pe vechiul sistem electoral (colegii, 2008-2015), pe baza rezultatelor de la alegerile locale, care a indicat ÎN PREMIERĂ CREȘTEREA cu peste 100 de mandate a următorului Parlament (cel care a fost ales în 6 decembrie 2012).

 

DESPRE REZULTATE ȘI EFECTE NEAȘTEPTATE

Sistemul electoral actual, prevăzut de lege, este unul care “forțează” o proporționalitate a rezultatelor la nivel național. Este în fapt același sistem electoral aplicat pentru alegerea Parlamentului între 1990 – 2007.

Sistemul conține o redistribuire națională care impune ca între rezultatul la vot și numărul de mandate din Parlament să existe o corelație “cât mai” proporțională la final.

Din acest motiv, există situații în care, anumitor partide, în anumite județe, pentru a COMPENSA proporționalitatea națională – li se alocă un număr aparant mai mare de voturi. Este un algoritm strict matematic, care NU permite intervenția factorului uman.

Din aceste motiv, în anumite județe (mai ales la Camera Deputaților unde sunt mai multe mandate de alocat) se crează aparența unui “spor/adaos” de mandate pentru unele partide.

 

Exemplu actual: în județul ALBA, unde PSD și PNL au un număr asemănător de voturi, algoritmul face ca PNL, pe rezultatele actuale, să obțină 4 mandate de deputat și PSD doar un mandat, iar celelalte partide niciunul.

În această simulare, astfel de situații de “adaos” se întâlnesc:

- La Camera Deputaților: în Alba, Vrancea, Gorj, Botoșani, Suceava, Brăila, Neamț.

- La Senat: în Bihor, Galați.

 

Cazuri similare s-au regăsit și în exercițiile electorale anterioare când această lege a fost aplicată.

 

Există, de asemenea, și situații atipice, de genul unui mandat câștigat cu doar 245 de voturi de UDMR la Tulcea sau de alte partide cu scoruri mai mici, în zone unde nu aveau neapărat un bazin important, dar unde algoritmul electoral le-a “rezervat” poziții la redistribuire pentru a-și putea utiliza capitalul electoral național obținut la vot.

 

Sondaj national septembrie 2016, vot partide, alegeri, lideri

Agenția de Rating Politic a realizat în perioada 17-24 septembrie 2016 un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național, cu interviuri telefonice, cu privire la România politică înainte de pre-campania și campania electorală pentru alegerile parlamentare: intenție de vot partide, perspective despre guvern și următorul prim ministru, încredere în lideri și alte teme de pe Agenda publică. Sondajul este realizat la comanda Partidului Național Liberal.

Raportul poate fi consultat aici.

Sondaj ARP decembrie – Raportul 2: lideri, agenda si profiluri politice

Al doilea raport al Barometrului “Piața Politică” – decembrie 2015 al Agenției de Rating Politic (2 – 6 decembrie 2015) urmărește felul în care a fost percepută instalarea Guvernului Cioloș, agenda solicitată acestuia și câteva chestiuni ce țin de profilul liderilor și al partidelor. Raportul poate fi consultat aici.

Agenda generală
▪ Direcția percepută a țării este una mai negativă decât în primăvară (46% acum față de 36% atunci), mai ales după evenimentele din ultima lună, dar și după estomparea exuberanței post-alegeri.
▪ Problemele de mediu își fac loc în topul preocupărilor, alături de cele trei subiecte consacrate: corupție, locuri de muncă, sistemul de sănătate.
▪ Subiectul imigranților este văzut ca o amenințare de o mare majoritate dintre români (67%), deși doar pentru 25% dintre respondenți reprezintă un subiect extrem de important.
▪ Apartenența la Uniunea Europeană este evaluată pozitiv în continuare de către o majoritate a românilor (58%), în contextul dezbaterilor tot mai dese despre viitorul proiectului UE.

Topul încrederii
▪ Klaus Iohannis rămâne lider de piață după criza politică din noiembrie, ieșind întărit și confirmat ca principal pol de încredere pe scena politică (64% încredere).
▪ Propunerea sa pentru prim ministru, Dacian Cioloș, intră în scenă cu peste 50% încredere, o poziție solidă pentru un nou venit.
▪ În topul încrederii se mai află liderii a două instituții: guvernatorul Mugur Isărescu și procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
▪ Profilul general al primilor doi lideri: Klaus Iohannis și Dacian Cioloș este unul pozitiv. În cazul președintelui principalul atribut asociat liber de respondenți este – cinstit, iar în cazul premierului – educația, competența.

După instalarea Guvernului Cioloș:
▪ Există o așteptare general pozitivă față de acesta de a îmbunătăți situația României (57%).
▪ Totuși, majoritatea, 53%, cred că va sta doar un an în funcție.
▪ Soluția tehnocraților este bine primită de 59%, prin comparație cu soluția unui guvern politic.
▪ Mai mulți cred că este doar parțial independent(44%) sau că se află total sub influență politică (28%).
▪ Nu există o opinie clară despre cine este la putere și cine în opoziție. Alegătorii fiecărui partid tind să-și vadă mai mult favoriții la putere.
▪ Topul problemelor prioritare pentru agenda Guvernului nu diferă mult de așteptările generale. Dar este o agendă în principal economică: locuri de muncă și nivel de trai, urmate de corupție și sistemul sanitar.

Elemente de profil pentru partidele politice
Pentru că s-a discutat public despre auditul partidelor sau de evaluarea brandurilor marilor partide, am inclus în cercetare câteva întrebări despre profiul perceput al acestora. Prezentăm aici doar o scurtă parte a acestei evaluări, bazată pe o listă de atribute fixe.
▪ Există câteva elemente de diferențiere în favoarea PNL în acest moment:
- Este perceput mai mult ca partidul care poate moderniza România.
- Este asociat mai mult cu promovarea unor oameni cinstiți.
▪ Ambele branduri, PSD și PNL, ar putea convinge mai mult în privința principalului lucru solicitat politicienilor: cinstea, dar și cu privire la empatie și comunicarea directă cu alegătorii.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 2  – 6 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 950 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3,2%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică” (raportul anterior: aprilie 2015).

Sondaj national ARP, vot partide, decembrie 2015

Agenția de Rating Politic a lansat primul Raport al Barometrului “Piața politică” – decembrie 2015, care se referă în principal la intenția de vot pentru partide și la sistemul de partide în general. Sondajul a fost realizat  în perioada 2  – 6 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 950 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3,2%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică” (raportul anterior: aprilie 2015). Raportul poate fi consultat aici.

Sondajul, la 1 an de la alegerile prezidențiale și cu 6 luni înainte de alegerile locale, indică o reașezare pe coordonate noi a pieței politice: Continue Reading →

Sondaj, vot partide, aprilie 2015

În Barometrul “Piața Politică” din aprilie 2015 al Agenției de Rating Politic (30 martie – 3 aprilie), la 4 luni de la alegerile prezidențiale, clasamentul partidelor politice, în intenția de vot a românilor, este condus de PNL cu 44%, urmat de PSD cu 34%. Cu excepția UDMR care ar obține 5% din voturi, restul partidelor sunt astăzi sub pragul electoral de 5% (PLR 3%, PMP 2,5%, PRM 2,5%). În cazul în care păstrăm în eșantion doar persoanele interesate de alegerile parlamentare, PNL este în avantaj, având alegători mai mobilizați, în timp ce PSD ar suferi un mic recul: PNL 46% (față de 44%), PSD 33% (față de 34%). Vezi prezentarea aici. Continue Reading →

Următoarea țintă majoră a lui Klaus Iohannis

Articolul a fost publicat in ziarul online La Raport, in data de 12 februarie 2015.

Așteptările sunt mari față de Klaus Iohannis să se implice în probleme domestice ale României. Cred însă că sunt șanse importante să-l găsim tot mai mult în posturi de politică externă și internațională semnificative. Se întrevede un culoar de oportunitate pentru liderul politic Klaus Iohannis și deopotrivă pentru Președintele României. Continue Reading →

Cum pot dispărea partidele mari aşa cum le ştiţi

Articolul a fost publicat in ziarul online La Raport, in data de 29 ianuartie 2015.

Partidele românești se pot reforma doar dacă își vor schimba modul de organizare. Actuala formulă instituțională care domină și este pe placul elitelor naționale înseamnă centralism. Partidele mari, cu ceva vechime, sunt ierarhii rigidizate ce permit doar escaladarea (folosesc intenționat în loc de “ascensiune”, care ar cuprinde și un sens de devenire a aspirantului) Continue Reading →

Acordul USL: Negociere cu un castig provizoriu pentru toata lumea

Pentru ca avem un sistem politic bazat pe coalitii, negocierile permanente sunt esenta lui. Dupa acordul de “an nou” din USL avem urmatoarele mize si o (noua) conservare a status-quoului politic.

Ponta castiga timp dupa criza de imagine din decembrie si liniste pentru guvernare pana in mai. Dupa 25 mai are ambele optiuni deschise, in functie de rezultat: premier sau prezidentiale. Continue Reading →

Prezidentiale la termen, anticipate deodata cu europarlamentarele, sau amanate in 2015?

Prezidentiale deodata cu europarlamentare in 25 mai 2014? Iata scenariile:

NU. Nu s-ar face pentru ca nu ar vrea PSD. Organizarea anticipatelor pentru prezidentiale ar insemna ca nu se poate modifica Constitutia pe cvorum de 30%. Adica ori nu se face referendumul, ori se face cu mari riscuri pe cvorum 50%. Iar:
a) Ponta isi doreste Constitutia modificata pentru a slabi atributiile prezidentiale din Constitutie, cu Antonescu candidat al USL,
b) iar PSD isi doreste regionalizarea, facuta tot prin noua Constitutie. Continue Reading →