Privim politica nu ca un spatiu experimental, in care se aplica inginerii sociale pentru a crea noi tipuri umane sau pentru a construi societati ideal-fericite. Privim politica nu ca pe un spatiu al abstractului in care cunoasterea apartine unor initiati ezoterici care, alesi fiind de Istorie, au privilegiul de a cunoaste “stiintific” legile care o guverneaza, avand astfel “privilegiul” de a conduce masele intunecate si neinformate in mod plenipotentiar.
Viziunea asupra politicului este mai modesta, deoarece il percepem pur si simplu ca pe un spatiu locuit. Iar daca este locuit, atunci gasim in el oameni si un mod de viata deja inchegat, unul anume, concret si tangibil. Acest spatiu poate fi cunoscut prin participare. Nu cunosti un “spatiu locuit” daca ii privesti doar statistica, ci daca si tu locuiesti in el, daca ai facut experienta oamenilor si culturii in care ei s-au inchegat ca societate (traditie).
Si cum oamenii sunt fiinte foarte complexe, nu putem intra in contact cu ei doar prin statistici. Aceasta dificultate asumata a cunoasterii propriu-zise in politica duce la concluzia ca nici nu putem pretinde, in politica, sa construim Rome de pe o zi pe alta. Doar daca nu suntem de partea cealalta a baricadei si gandim revolutionar, adica, eronat. Metodele in politica, atunci cand o privim ca spatiu locuit de oameni si moduri de viata anume, sunt astfel ne-agresive, evitand bruscarile. Sunt metode de corectare, de reparatie, de respectare a celor castigate, de orientare. De aceea, e greu de crezut ca poate fi gasit omul care sa faca aceasta de unul singur, din genialitatea sa abstracta. Si iata cum ajungem si la consultanta, vazuta aici ca un recurs de bun simt la un al alt punct de vedere pentru o mai adecvata intelegere a politicii.
0.5 clonidine