Campania vazuta altfel – cum alearga Bucurestiul spre dezastru

Tragice fotografiile care ne arata dezastrul cutremurului din China. Nu stiu cat de mult au atras cuiva atentia mai mult decat alte stiri care curg, zilnic, dinspre toate colturile lumii. Celor de la Gandul le-a adus aminte, insa, ca si Bucurestiul este o zona caracterizata, periodic, de cutremure dezastruoase – ultimele doua au fost in 1944 si in 1977. Dupa aprecierile celor de la Institutul de Cercetare în Construcţii, zeci de mii de oameni sunt pasibili sa fie victime ale unui cutremur cu magnitudinea mai mica decat cel petrecut in China. Printre cauze – cladirile vechi cu risc mare de prabusire, printre care nu lipsesc….nici spitalele, infrastructura putreda a orasului, circulatia imposibila…etc. Nu este neglijabila nici starea cladirilor noi ridicate in oras. Au tinut oare seama constructorii de faptul ca Bucurestiul este expus la seisme? Stim ca Hotelul Intercontinental a fost construit tinand seama de acest aspect. In ultimii ani insa, au rasarit zeci de cladiri uriase de birouri, dar e foarte posibil sa fie doar niste uriasi pe picioare de lut. Aceasta, de altfel, este imaginea dezvoltarii ultra-rapide si “magnifice” a capitalei noastre. Paranoia si faraonismul comunist au distrus micile cladiri si cartiere istorice, aruncand la “cosul de gunoi al istoriei” si bisericile, ridicand cartiere marete ale futurismului utopic de inspiratie marxista. Acum asistam la o goana la fel de faraonica, la fel de pusa sa construiasca pe picior mare, cat mai mare, cat mai mult, cat mai repede. Si la fel de futurista.

Dar ce legatura au aceste observatii cu politica si, mai ales, cu alegerile locale? Au, si inca una mare. Edilii se incranceneaza sa construiasca pe picior mare, au dat orasul peste cap, au investit fonduri imense…dar pentru ce? Ca sa modernizeze orasul, spunem. Dar de ce nu sa il securizam? Sa poate face si modernizare, dar nimeni nu te impedica sa o faci cu cap, gandit, punand in ierarhie urgentele si nu construind la intamplare sau dupa cum dicteaza niscai interesati.

Si da, iata “tema” ignorata complet de actualii candidati. Toti se avanta in proiecte faraonice si futuriste, dar nici unul nu abordeaza o tema atat de “simpla” precum luarea masurilor necesare pentru a limita un potential dezastru. Si suntem in anul 2008. Se spune ca pana in anul 2012 nu poate avea loc acel cutremur inevitabil. Sa se fi bazat pe asta candidatii?! Dar daca se poate face ceva, si inca ceva mic, acum se mai poate face. Cand deja este tarziu, foarte tarziu. Sau mai degraba sa nu ii intereseze, pur si simplu, “tema”? De ce i-ar interesa, de altfel?

Si nu vom ramane oare, toti, contempland dezastrul si jelind cetatea cea mare, Bucuresti…? “Vai! Vai! Cetatea cea mare, cea înveşmântată în vison şi în porfiră şi în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! Că într-un ceas s-a pustiit atâta bogăţie!”…

Ionut.