Daca partidele din Romania aleg sa organizeze in 2012 alegeri primare “pe bune” si nu doar pentru imagine asta vine ca o optiune foarte importanta de strategie: reintrarea in contact cu baza sociala a politicii “pierduta” în ultimii 20 de ani.
Cred ca exista un sentiment general in Romania si in afara partidelor, dar mai ales in interiorul lor, ca partidele orbecăe fara vreo busola sociala; si as adauga pe cale de consecinta si fara vreo busola ideologica ce-ar putea sa le spuna carui public sa se adreseze.
Cand spun “baza sociala” nu ma refer doar la o discutie teoretica. Ma refer la imposibilitatea practica a politicienilor de azi de a mai “chema” oamenii la angajament politic in orice forma: sa vina la un miting, sa lipeasca un afis, sa mearga sa vorbeasca vecinilor despre un subiect politic, sa vina la intruniri etc. Chiar si pentru cauze extrem de importante politicienii romani se chinuie sa aduca lume la o intrunire ….
Alegerile interne vin astfel ca o posibilitate de a reconecta partidul la populatia reala, de a afla ce vor oamenii de fapt, care sunt problemele pentru care voteaza si in fond daca existenta lor mai e legitima sau nu. Legitimitate inteleasa prin capacitatea de a raspunde la problemele reale din societate. Continue Reading →