Alegerile europene se apropie. Mai sunt 9 luni. Ele inseamna si startul campaniei pentru alegerile prezidentiale din noiembrie-decembrie 2014. Asta daca nu cumva cele doua vor fi comasate. Asa cum ar putea fi suprapuse si cu un referendum pentru revizuirea Constitutiei.
In orice caz, aceste alegeri vor da pulsul vietii politice romanesti. De aceea am hotarat sa facem o noua Simulare a alegerilor, de data asta pentru cele europene, dupa cea de anul trecut de la alegerile parlamentare care a afost un real succes si a estimat corect cresterea masiva a numarului de parlamentari.
Algoritmul e mai simplu. “Candidatii” sunt aici doar cateva partide intr-o circumscriptie nationala. Rezultatele le aveti mai jos sau le puteti citi in RAPORTUL complet. Pentru orice idei, observatii, intrebari va rog sa ne contactati.
„Simulare alegeri pentru Parlamentul European” – Câte locuri ar obţine partidele plecând de la sondajele de azi (Raport)
23 septembrie 2013
Comunicat de presă
Mai sunt 9 luni până la alegerile europene din 25 mai 2014. Ele vor schimba structura de reprezentare politică a României la Bruxelles şi impactul partidelor româneşti acolo. Agenţia de Rating Politic a realizat o simulare a acestor alegeri, pentru a analiza câte mandate ar obţine fiecare partid din România din cele 32 alocate ţării noastre. Am pornit de la sondajele de azi şi de la obiectivele pe care şi le-au fixat partidele „mari”: PSD – 35%, PNL – 25% şi PDL – 20%.
Există trei scenarii pe care le-am luat în considerare. Estimarea, pe situaţia politică de azi, este că:
– PSD (membru PES) va obţine 13 sau 14 mandate cu un scor între 35-38%.
– PNL (membru ALDE) va obţine 8 sau 9 mandate cu un scor între 22-25%.
– PDL (membru PPE) va obţine între 5 şi 7 mandate cu un scor între 15-19%.
– UDMR (membru PPE) va obţine 1 sau 2 mandate cu un scor de 5,5-6%.
– PPDD (neafiliat) va obţine 1 sau 2 mandate cu un scor de 5-6%.
Cât priveşte partidele din fosta „sferă” PDL-ARD, adică Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Alianţa Dreptate şi Adevăr (FC-PNŢCD-IRL), ele vor obţine câte un mandat doar dacă reuşeşc să treacă pragul de 5%. Dacă vor performa semnificativ peste 5% au şansa şi unui al doilea mandat. Câte mandate pierde sau câştigă un partid depinde nu doar de numărul de voturi primite de acel partid, ci şi de: a) scorul celorlalte partide şi b) câte partide trec pragul de 5% şi intră/nu intră în PE şi câte „resturi” rămân.
Cu cât intră mai multe partide „mici” cu un scor de peste 5% în Parlamentul European şi obţin mandate, cu atât partidele „mari” vor pierde din mandate. Aceasta se întâmplă pentru că rămân mult mai puţine „resturi” şi mandate de redistribuit.
Pe scenariile analizate şi cu o prezenţă la vot ca în 2009, de 5 milioane alegători, un partid are nevoie de aproximativ126.000 – 133.500 de voturi pentru a obţine 1 MANDAT. Evident, un partid are nevoie mai întâi de cel puţin 5%, adică 250.000 voturi pentru a fi admis în Parlamentul European. Cu cât intră mai multe partide cu peste 5% în PE, cu atât numărul de voturi necesare pentru a obţine 1 MANDAT creşte.
În România pentru aceste alegeri se aplică un algoritm de alocare a mandatelor naţional – toată România e considerată o singură circumscripţie şi fiecare partid are o singură listă de candidaţi. Algoritmul este pur proporţional, cunoscut sub numele de d’Hondt. În literatura de specialitate acest algoritm este cunoscut că avantajează uşor partidele mari, mai ales atunci când sunt multe „resturi” de distribuit.
În România au fost organizate alegeri pentru Parlamentul European în 25 noiembrie 2007 şi 7 iunie 2009. În 2007 România a avut 35 de locuri, în 2009 a avut 33 de locuri, iar în 2014 în urma unor reforme a Parlamentului European va dispune de 32 de locuri.
Pentru detalii şi interpretări suplimentare despre variaţia numărului de mandate, vă rugăm să ne contactaţi.
Cercetarea este realizată integral de Agenţia de Rating Politic – companie de consultanţă şi marketing politic, pentru uz propriu. Este a doua simulare naţională realizată de Agenţia de Rating Politic după cea din septembrie 2012, referitoare la alegerile pentru Parlamentul României, prima de acel fel realizată în România. Atunci am estimat primii şi corect creşterea masivă a numărului de parlamentari.
Imaginea care ilustreaza acest articol este preluata de aici.
