De unde ni se trage criza politică din ultimii ani? Suntem întrebați în mod repetat. Barometrul nostru Poll/Int, de la Agenția de Rating Politic, oferă un răspuns: de la criza de încredere din societate.

Este a doua parte a sondajului realizat la început de iulie. De data asta ne-am uitat mai așezat pe câțiva indicatori de risc socio-politic. Vă spunem și cum poți „prezice” cu cine va vota cineva.

Raportul poate fi citit aici.

Iată câteva concluzii:

● Știm că există o problemă generală de mai mult timp la nivelul încrederii în lideri, însă observăm că problema este mai largă. Resursele de încredere din societate sunt erodate, amplificând criza din politică.

● Direcția țării continuă să fie de ani de zile la un nivel negativ, chiar dacă am avut alegeri acum 1 an. Ne arată că problema generală de încredere în sistemul politic se menține la fel ca la momentul alegerilor.

● Direcția țării rămâne un indicator care distinge între cei care percep 1) că au avut de câștigat din ultimii 30 de ani și 2) cei care cred că au pierdut. E mai puțin un indicator despre guvernarea imediată.

● Am testat încrederea în ocupații și actori sociali – alții decât partide sau instituții. Este de semnalat că profesorii și medicii au o apreciere mai ridicată, în timp ce mass-media în general (clasică sau influenceri) este foarte erodată.

● Mediul economic (companii, investitori, bănci) se bucură de o încredere cel mult moderată, dar joasă.

● Încrederea în vaccinurile recomandate de medici în general, respectiv pentru copii, este serios erodată.

● O neîncredere ridicată există și față de calitatea produselor de la raft – considerate de o majoritate (52,8%) ca având o calitate mai proastă decât în țările din Vest.

● Neîncrederea nu este aliniată pe o singură direcție demografică – ci variază, fiind destul de complex distribuită. Câteva exemple:
– Tinerii au încredere mai redusă în presă, dar mai mare în influenceri.
– Persoanele peste 60 de ani nu au încredere în influenceri, dar au încredere mai mare în presă.
– Persoanele cu vârste între 40-60 de ani au încredere mai mică în medici și profesori.
– Persoanele din mediul rural, mai tineri și cu nivel de educație sub liceu au încredere mai mică în vaccinuri.
– Persoanele din mediul urban, cu nivel de educație peste liceu și cu vârstă mai ridicată au încredere mai mică în calitatea produselor de la raft comparat cu cele din Vest.

● În schimb, încrederea pe aproape toții itemii este aliniată cu opțiunea politică – votanții PNL și USR au mai multă încredere în itemii testați, în timp ce votanții AUR și nehotărâții au mereu niveluri de încredere reduse, uneori și cei ai PSD.

● Această „scală” de încredere reprezintă în linii mari clivajul social și politic din România de azi (așa cum se observă și în percepția față de direcția țării – explicată în Barometrul din Aprilie). Dacă vrem să estimăm intenția de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social și politic.

E ieșit proaspăt de pe „bandă”, noul sondaj realizat de noi la Agenția de Rating Politic (30 iunie – 3 iulie). E un sumar despre cum se vede România la două luni de la debutul crizei politice.

E un efort și mai mare, pentru că de data asta am testat o metodologie mixed-mode: online+telefonic. V-am zis mai zis că am investit în ultimele luni foarte mult timp și resurse în asta.

Spor la citit – vă las concluziile mai jos – iar raportul complet e aici.

● Scandalul politic din ultimele luni a ridicat interesul față de politică, la fel ca într-o scurtă campanie electorală.

● Interesul față de alegeri a crescut, astfel că mai mulți nehotărâți și-au format o opțiune.

● Afluxul de votanți a favorizat partidele mari, care cresc sau staționează, în timp ce partidele mici pierd.

● PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER.

● AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale și primește și el un mic plus de voturi, în timp ce alte partide „protest” s-au mai stins pentru moment.

● PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați – în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic.

● PSD continuă să fie prins între blocul populist (AUR) și noul pol de votanți PNL-USR.
● USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”.
● O „fuziune” între bazinele PSD și AUR (nu între partide) ar forma un bloc electoral uriaș – cele două bazine electorale sunt complementare.

● La nivelul liderilor, Ilie Bolojan a câștigat semnificativ în încredere ajungând la 29,5% încredere.

● Tot în creștere în încredere se află și Dominic Fritz și George Simion, în timp ce președintele Nicușor Dan și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au rămas la același nivel ca în Aprilie.

● De notat că președintele stagnează la un nivel destul de redus de încredere (24,2%) după doar un an de mandat, primind susținere, în egală măsură, de la votanți PNL și USR, dar și de la mulți votanți ai PSD.

● O concluzie mai largă a acestui studiu este că actorii politici importanți (partide și lideri) și-au conservat sau și-au întârit bazinele electorale.

● Am continuat testarea încrederii pentru liderii din eșalonul doi al partidelor: Oana Gheorghiu (PNL), Alexandru Rogobete (PSD), Radu Miruță (USR) și Petrișor Peiu (AUR). Toți se află sub pragul de 20%.

● Narațiunile despre criza politică sunt împărțite – fiecare public merge cu teoria lui.
– Nu există un vinovat net al crizei – în opinia publică, fiecare segment are explicația lui – mai degrabă sunt considerați toți la un loc vinovați.
– Nicio nominalizare de premier dintre cele anunțate nu atrage sprijin public.
– Președintele e văzut mai degrabă fără un plan în criza politică, decât părtinitor.
– Nicio soluție de ieșire din criză nu este favorită (coaliții, guvern tehnocrat, rotativă etc).
– Doar alegerile anticipate sunt preferate clar de către votanții AUR și SOS.

A ieșit, e cald! – Partea a doua a Barometrului Poll/Int România, realizat de noi la Agentia de Rating Politic. Cu încredere în personalități, teme și intenție de vot.

Și mai vine cu ceva Unic și absolut NOU în România, la care am lucrat și investit foarte mult: Avem estimări pe JUDEȚE pentru intenția de vot pe partide.

E vorba despre un model modern de predicții inspirat din unele similare din USA și UK, complet nou în România și la care am lucrat în ultimele luni de zile masiv. Detalii în raport.

Spor la citit! (link în comentarii)

România cu busola spre populism și în lipsă de lideri

● Barometrul Poll/Int România, valul Aprilie 2026, realizat de ARP, arată că, la nivelul încrederii, nu există lideri politici cu popularitate largă, care să depășească propriul bazin politic limitat.

● Este o situație care se cronicizează în România, de ani de zile, după alegerile din 2019, în care avem doar „lideri de bulă”, fără anvergură sau tracțiune națională, care să ofere încredere pentru o direcție.

● Interesul față de alegeri azi e moderat (48%), un nivel raportat la listele electorale.

● În timp ce partidele politice din coaliție sunt în conflict permanent, primul partid clasat în intenția de vot este cel de opoziție, AUR (35,8%), la mai mult de dublul scorului următorului partid (PSD, 17,2%).

● Se observă și o revigorare a celorlalte partide populiste, SOS și POT. Toate aceste partide populiste însumează azi 45,1%.

● Acesta este rezultatul stresului politic și social ridicat și al lipsei de alternative, prezentate în prima parte a Barometrului Poll/Int – aprilie.

● Tema principală rămâne „corupția” – ca temă proxy pentru „schimbarea sistemului”.

Fișa Tehnică:

Sondaj cu interviuri administrate în panel online (CAWI).

1187 de interviuri cu populație 18+, reprezentativă pentru România, durata: 1-10 Aprilie 2026.

Metodologie: Panel online, opt-in, cu ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior – conform datelor oficiale INS și AEP.

Eroare statistică: 2,8%.

Întrebările și indicatorii de risc socio-politic din acest raport aparțin ARP, sunt pentru informare publică, nu sunt comandați de un client sau partener.

Lansăm azi Barometrul Poll/Int România – valul Aprilie, sondaj național tip omnibus. O să vedeți acolo de ce spunem că România a ajuns la punctul de fierbere, din nou. E proaspăt, cu date culese înainte de Paște și cu o metodologie mai nouă pe care am testat-o și la alegerile din București.

Este probabil singurul sondaj de tip omnibus din România dedicat exclusiv temelor social-politice și de policy, construit pentru a fi reprezentativ pentru opiniile tuturor românilor.

Spor la citit! Raportul este aici.

Concluzii:

● Barometrul Poll/Int România, valul Aprilie 2026, realizat de ARP, arată că România este într-un punct de stres social și politic ridicat, asemănător cu momentul 2024-2025. România este, pe fond, în același loc.

● Barometrul indică o preocupare majoră față de prețuri și situația materială, dar și o nemulțumire largă față de direcția generală a țării.

● Tema schimbării sistemului politic rămâne dominantă, cu aproape 40% dorind o schimbare în orice condiții.

● Majoritatea românilor se simt afectați puternic de creșterile de prețuri și se tem de un impact al războiul din Iran asupra prețurilor și de o criză a carburanților, mai mult decât se tem de extinderea războiului.

● „Rezervorul” de nemulțumire socială și politică pentru o mișcare politică populistă este plin. Este un fond care încurajează scepticismul față de politici publice și față de guvernare.

● Așteptarea ca actuala coaliție să reziste este egal împărțită între cei care cred că va mai rezista pe termen lung sau că se va destrăma curând. Vina pentru scandaluri e mai degrabă atribuită către toți.

● O majoritate nu poate aprecia o durată a războiului și nici nu se poate exprima despre alegerea României de a găzdui echipamente și militari SUA în contextul războiului din Iran.

Fișa Tehnică:

Sondaj cu interviuri administrate în panel online (CAWI).

1187 de interviuri cu populație 18+, reprezentativă pentru România, durata: 1-10 Aprilie 2026.

Metodologie: Panel online, opt-in, cu ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior – conform datelor oficiale INS și AEP.

Eroare statistică: 2,8%.

Întrebările și indicatorii de risc socio-politic din acest raport aparțin ARP, sunt pentru informare publică, nu sunt comandați de un client sau partener.

Agenția de Rating Politic și-a propus să realizeze și să testeze cu ocazia acestor alegeri un nou model modern de eșantionare, bazat pe interviuri online. Aceasta este a doua etapă, sondajul post-electoral. Prima a fost sondajul pre-electoral din noiembrie.

Sondajul din decembrie 2025 poate fi lecturat aici.

Modelul este unul care ajustează eșantionul online la o structură a populației reale din București, conform INS, prin mijloace statistice (regresii și alte mijloace probabilistice, post-stratificare, raking).

Este o metodă modernă, contemporană și care este utilizată în întreaga lume astăzi, în pas cu noile tehnologii. Contează mai mult modelul statistic, decât metoda de culegere (online/telefon/față în față).

În această a doua etapă am îmbunătățit modelul, am explicat votul din 7 decembrie și am făcut și o comparație între sondajul pre-electoral și cel post-electoral (longitudinal). Dorim să aducem cât mai multă informație public despre aceste alegeri, despre comportamentul electoral și să inovăm.

Vă mulțumim pentru interesul față de analizele noastre!

Cristian Andrei, fondator Agenția de Rating Politic, consultant politic

Câteva concluzii

7 Decembrie: Alegeri cu indecizieși conflict politic „înghețat”

Alegerile de la București au stat sub semnul indeciziei alegătorilor – cu multe opinii oscilante și conturate pe finalul campaniei sau chiar în ziua votului. Cifrele arată că alegerile s-au clarificat abia pe finalul campaniei. A fost mai mult indecizie, până să fie convinși de cineva, decât votul util.

Valul de votanți de care a beneficiat Ciprian Ciucu spre finalul alegerilor a venit dinspre mai mulți candidați, inclusiv, surprinzător, de la suținători ai lui Daniel Băluță. Votanții „protest” au stat acasă.

A fost o competiție nu doar pe partea dreaptă (Ciucu – Drulă) sau stângă (Băluță – Alexandrescu), nu doar între candidați mainstream și alții noi, ci și între două profiluri de gospodar. Totodată, la o participare mai mare, votul pentru Anca Alexandrescu ar fi fost mult mai puternic. Votanții care au stat acasă sunt mai degrabă cei nemulțumiți și cei cu venituri mici și medii – ei pot răsturna alegeri.

Există o așteptare moderată față de noul primar, iar pesimismul față de direcția orașului a rămas ridicat (peste 50%), în ciuda momentului electoral.

Suntem în fața unui „conflict politic înghețat” până la noi alegeri. Alegerile de la București n-au rezolvat sau mișcat mult dpdv politic. Astfel, situația politică post-electorală este încărcată de pesimism și e dominată de temele corupției și cea a nivelului de trai. Votul politic pentru partide rămâne fragmentat în București, la fel ca în 2024 la parlamentare. Se confirmă noua axă politică, bazată pe opinia față de apartenența la UE. Semnalizăm acum și o zonă gri care apare în opinia față de UE.

Concluzii: ce i-a motivat pe oameni la vot

● Cum s-a creat valul Ciucu. Ciprian Ciucu a luat voturi de la aproape toți ceilalți candidați. Surpriza: Băluță a pierdut  votanți către Ciprian Ciucu semnificativ, față de debutul campaniei. Au existat mulți votanți care au oscilat între cei doi, cu profil similar de gospodar.

● Mai mult de o treime dintre votanți s-au hotărât în ultima săptămână înainte de vot.

● O zecime chiar în ziua votului.

● 40% dintre votanții lui Ciucu s-au decis în ultima săptămână, cel mai mult dintre toți.

● Aproape o treime din cei care au venit la vot au oscilat sau au fost nehotărâți în opțiunea de vot pe parcursul campaniei.

● Cei care au votat în final cu Ciceală, Ciucu și Alexandrescu și-au schimbat cel mai mult opinia în timpul campaniei, comparativ cu ceilalți.

● Experiența și corectitudinea au fost principalii driveri ai votului.

● Tema corupției s-a confirmat ca temă principală și proxy pentru nemulțumiri.

● Am avut două tipuri de vot: anti-corupție și pentru teme clasice de primar.

● Cei care nu au venit la vot seamănă mai mult cu votul de protest.

● Există o ruptură evidentă între cei care cred și cei care nu cred în corectitudinea alegerilor.

● Campania electorală a fost percepută mai degrabă anostă, fără emoție.

● Votul politic a cântărit egal cu cel pentru persoane.

Concluzii: cum arată viitorul

● Există o așteptare echilibrată pozitiv/negativ față de noul primar Ciucu.

● Se menține pesimismul față de direcția orașului la același nivel +50%, în ciuda desfășurării alegerilor.

● Principalul motiv pentru absenteism a fost lipsa unui candidat convingător.

● Cei mai dezavantajați de absenteism au fost Alexandrescu și Băluță.

● Partidele principale rămân grupate la scoruri foarte strânse în București.

● Prezența la parlamentare ar fi mai mică decât la alegerile pentru primar din 7 decembrie.

● Despre investigația Recorder: 44,3% (o majoritate) sunt sceptici că va exista o schimbare în bine, ca urmare a acesteia.

● Există o zonă gri semnificativă între opinia bună/proastă față de UE (29,6%).

● Opinia față de UE este indicatorul care EXPLICĂ clivajul politic al României de azi. Avem o nouă axă politică, unde PSD este la mijloc, cu USR/SENS/REPER/PNL și AUR/SOS la celălalt.

● Corupția domină iar autoritar preocupările bucureștenilor. Celălalt pol de interes ține de nivelul de trai și prețuri.

Agenția de Rating Politic și-a propus să realizeze și să testeze cu ocazia acestor alegeri un model modern de eșantionare, bazat pe interviuri online.

Modelul este unul care învață din răspunsuri oferite într-un panel online și apoi le replică și le ajustează pe o structură a populației reale din București, conform INS, prin mijloace statistice (regresii și alte mijloace probabilistice, post-stratificare, raking).

Este o metodă modernă, contemporană și care este utilizată în întreaga lume astăzi, în pas cu noile tehnologii. Contează mai mult modelul statistic, decât metoda de culegere (online/telefon/față în față).

Dorim să aducem cât mai multă informație public despre aceste alegeri, să inovăm și, în același timp, din același motiv, din respect pentru cursa electorală, nu vom publica rezultate ale intenției de vot!

Sondajul este realizat pentru calibrarea metodologiilor proprii, nu este realizat la comanda unui client, și este implementat împreună cu o companie internațională care a pus la dispoziție un panel de respondenți online.

Vă mulțumim pentru interesul față deanalizele noastre!

Aici poate fi lecturat raportul.

Concluzii: Bucureștiul, un barometru politic al țării

Cursa electorală de la București esteextrem de strânsă și incertă ca rezultat și va fi așa până la final. Existădestul de multă indecizie, inclusiv între cei care au o opțiune. La fel, între cei care spun că merg la vot, 13,5% sunt încă fără opțiune. Alegerile se pot câștiga cu 25% la o prezență de 44-45% -în jur de 200 de mii de voturi.

Alegerile se desfășoară într-o notă de pesimism, mult mai mare ca anul trecut, datorată nemulțumirii politice, dar și situației economice și sociale. Tema de protest a corupției a revenit puternic în top (20%). Contextul politic național influențează direct alegerile.

Publicul din București tinde și el să se polarizeze destul de mult între cei ce se simt abandonați și cei care se simt câștigători ai status-quo-ului. Graficul privind polarizarea votului pe situația materială auto-percepută vorbește la maxim despre asta. Această polarizare se vede parțial și în percepția față de muncitorii străini.

Va fi o cursă între un profil de protest și un profil de primar clasic. De departe, cel mai puternic profil solicitat este: primar corect-cinstit-necorupt (33%) și, abia apoi, pe locul doi, unul aproape de oameni sau gospodar.Nu există un candidat puternic și unificator al mai multor segmente electorale (coaliții de votanți).

Cristian Andrei, fondator Agenția de Rating Politic, consultant politic

Sondajul a fost realizat din resurse proprii, pentru promovarea Agenției de Rating Politic și pentru calibrarea metodologiilor proprii. Vrem să ne îmbunătățim sondajele și acesta este cel mai bun moment.

Raportul poate fi consultat aici.

Sondajul NU este comandat de vreun un actor politic sau trust de presă sau pentru promovarea vreunui actor politic. Sondajul este DOAR pentru TERITORIUL ROMÂNIEI, fără diaspora.

Datele pe care le facem publice, de interes public, sunt despre prezența la vot, profilul publicului care vine la vot, cine sunt votanții candidaților la turul 1, mobilizarea în turul 1 și turul 2, votul la Parlamentare.

O parte din rezultate sunt exclusiv pentru partenerii și prietenii Agenției, nu sunt publice sau pot fi doar achiziționate contra cost. Datele care nu sunt publice sunt: intenția de vot pentru turul 1 și turul 2 și analiza lor.

Lectură plăcută!

Cristian Andrei, fondator Agenția de Rating Politic, consultant politic

Barometrul jurnaliștilor politici – prima ediție

București, 19 aprilie 2022: Agenția de Rating Politic lansează un nou produs pentru România, un studiu realizat pe un panel de 40 de jurnaliști politici, cu experiență medie de 20 de ani în presa din România, care provin din 27 de redacții diferite. Raportul este unul complet nou pentru țara noastră și urmărește să evalueze, periodic, riscul politic dintr-o perspectivă diferită.

Continue Reading →

In 2013, am anticipat potentialul de coalizare al PNL si PDL in alegerile prezidentiale, cand USL inca exista. Am plecat de la forta partidelor in teritoriu, aratand structura puterii locale. Dupa 4 ani, Agentia de Rating Politic revine cu un demers similar: ne uitam la puterea politica locala in 2017. Continue Reading →

În 13 mai 2017 au fost aleși noii membri ai Biroului Național USR, la 8 luni de de la înființarea partidului și la 5 luni de la intrarea acestuia în Parlament.

Este un proces rar, când un partid complet nou intră pe scena mare a politicii. După o primă perioadă de așezare și cu unele conflicte interne, USR și-a ales o structură de conducere mai amplă, cu lideri noi. Continue Reading →