Partidele romanesti atunci cand  singure sau intr-o coalitie puncteaza in sondaje sub 20% par mai inclinate sa sustina sisteme de natura proportionala, iar pe masura ce depasesc acest prag inclina spre un sistem majoritar. Cel putin dupa anul 2000 cand dezbaterile despre sistemul electoral au capatat o importanta mai mare. Cauza acestei variatii este rezultatul unui sistem electoral majoritar care inclina sistemul politic spre un sistem de doua partide sau de doua partide si jumatate, dar si de rezultatul unui sistem electoral proportional care mentine un pluralism de partide pe scena politica.

Al doilea mecanism care pare a bloca trecerea de la proportional spre majoritar este rivalitatea liderilor de rang 1, care detin la un moment dat puterea in stat, si care se impiedica reciproc in a obtine prea multa putere. Vorbim de presedinti, premieri, lideri de partide.

O a treia observatie este legata de context: toate discutiile despre sistemul electoral s-au incins in anii electorali si preelectorali. Este cumva o tendinta a partidelor “mari” de a amenaja sistemul inainte de scrutin astfel incat sa “dea lovitura” si sa se instaleze intr-un sistem de alternanta care le-ar asigura o viata ceva mai sigura pe termen lung. Continue Reading →