De unde ni se trage criza politică din ultimii ani? Suntem întrebați în mod repetat. Barometrul nostru Poll/Int, de la Agenția de Rating Politic, oferă un răspuns: de la criza de încredere din societate.

Este a doua parte a sondajului realizat la început de iulie. De data asta ne-am uitat mai așezat pe câțiva indicatori de risc socio-politic. Vă spunem și cum poți „prezice” cu cine va vota cineva.

Raportul poate fi citit aici.

Iată câteva concluzii:

● Știm că există o problemă generală de mai mult timp la nivelul încrederii în lideri, însă observăm că problema este mai largă. Resursele de încredere din societate sunt erodate, amplificând criza din politică.

● Direcția țării continuă să fie de ani de zile la un nivel negativ, chiar dacă am avut alegeri acum 1 an. Ne arată că problema generală de încredere în sistemul politic se menține la fel ca la momentul alegerilor.

● Direcția țării rămâne un indicator care distinge între cei care percep 1) că au avut de câștigat din ultimii 30 de ani și 2) cei care cred că au pierdut. E mai puțin un indicator despre guvernarea imediată.

● Am testat încrederea în ocupații și actori sociali – alții decât partide sau instituții. Este de semnalat că profesorii și medicii au o apreciere mai ridicată, în timp ce mass-media în general (clasică sau influenceri) este foarte erodată.

● Mediul economic (companii, investitori, bănci) se bucură de o încredere cel mult moderată, dar joasă.

● Încrederea în vaccinurile recomandate de medici în general, respectiv pentru copii, este serios erodată.

● O neîncredere ridicată există și față de calitatea produselor de la raft – considerate de o majoritate (52,8%) ca având o calitate mai proastă decât în țările din Vest.

● Neîncrederea nu este aliniată pe o singură direcție demografică – ci variază, fiind destul de complex distribuită. Câteva exemple:
– Tinerii au încredere mai redusă în presă, dar mai mare în influenceri.
– Persoanele peste 60 de ani nu au încredere în influenceri, dar au încredere mai mare în presă.
– Persoanele cu vârste între 40-60 de ani au încredere mai mică în medici și profesori.
– Persoanele din mediul rural, mai tineri și cu nivel de educație sub liceu au încredere mai mică în vaccinuri.
– Persoanele din mediul urban, cu nivel de educație peste liceu și cu vârstă mai ridicată au încredere mai mică în calitatea produselor de la raft comparat cu cele din Vest.

● În schimb, încrederea pe aproape toții itemii este aliniată cu opțiunea politică – votanții PNL și USR au mai multă încredere în itemii testați, în timp ce votanții AUR și nehotărâții au mereu niveluri de încredere reduse, uneori și cei ai PSD.

● Această „scală” de încredere reprezintă în linii mari clivajul social și politic din România de azi (așa cum se observă și în percepția față de direcția țării – explicată în Barometrul din Aprilie). Dacă vrem să estimăm intenția de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social și politic.

E ieșit proaspăt de pe „bandă”, noul sondaj realizat de noi la Agenția de Rating Politic (30 iunie – 3 iulie). E un sumar despre cum se vede România la două luni de la debutul crizei politice.

E un efort și mai mare, pentru că de data asta am testat o metodologie mixed-mode: online+telefonic. V-am zis mai zis că am investit în ultimele luni foarte mult timp și resurse în asta.

Spor la citit – vă las concluziile mai jos – iar raportul complet e aici.

● Scandalul politic din ultimele luni a ridicat interesul față de politică, la fel ca într-o scurtă campanie electorală.

● Interesul față de alegeri a crescut, astfel că mai mulți nehotărâți și-au format o opțiune.

● Afluxul de votanți a favorizat partidele mari, care cresc sau staționează, în timp ce partidele mici pierd.

● PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER.

● AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale și primește și el un mic plus de voturi, în timp ce alte partide „protest” s-au mai stins pentru moment.

● PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați – în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic.

● PSD continuă să fie prins între blocul populist (AUR) și noul pol de votanți PNL-USR.
● USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”.
● O „fuziune” între bazinele PSD și AUR (nu între partide) ar forma un bloc electoral uriaș – cele două bazine electorale sunt complementare.

● La nivelul liderilor, Ilie Bolojan a câștigat semnificativ în încredere ajungând la 29,5% încredere.

● Tot în creștere în încredere se află și Dominic Fritz și George Simion, în timp ce președintele Nicușor Dan și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au rămas la același nivel ca în Aprilie.

● De notat că președintele stagnează la un nivel destul de redus de încredere (24,2%) după doar un an de mandat, primind susținere, în egală măsură, de la votanți PNL și USR, dar și de la mulți votanți ai PSD.

● O concluzie mai largă a acestui studiu este că actorii politici importanți (partide și lideri) și-au conservat sau și-au întârit bazinele electorale.

● Am continuat testarea încrederii pentru liderii din eșalonul doi al partidelor: Oana Gheorghiu (PNL), Alexandru Rogobete (PSD), Radu Miruță (USR) și Petrișor Peiu (AUR). Toți se află sub pragul de 20%.

● Narațiunile despre criza politică sunt împărțite – fiecare public merge cu teoria lui.
– Nu există un vinovat net al crizei – în opinia publică, fiecare segment are explicația lui – mai degrabă sunt considerați toți la un loc vinovați.
– Nicio nominalizare de premier dintre cele anunțate nu atrage sprijin public.
– Președintele e văzut mai degrabă fără un plan în criza politică, decât părtinitor.
– Nicio soluție de ieșire din criză nu este favorită (coaliții, guvern tehnocrat, rotativă etc).
– Doar alegerile anticipate sunt preferate clar de către votanții AUR și SOS.