De unde ni se trage criza politică din ultimii ani? Suntem întrebați în mod repetat. Barometrul nostru Poll/Int, de la Agenția de Rating Politic, oferă un răspuns: de la criza de încredere din societate.

Este a doua parte a sondajului realizat la început de iulie. De data asta ne-am uitat mai așezat pe câțiva indicatori de risc socio-politic. Vă spunem și cum poți „prezice” cu cine va vota cineva.

Raportul poate fi citit aici.

Iată câteva concluzii:

● Știm că există o problemă generală de mai mult timp la nivelul încrederii în lideri, însă observăm că problema este mai largă. Resursele de încredere din societate sunt erodate, amplificând criza din politică.

● Direcția țării continuă să fie de ani de zile la un nivel negativ, chiar dacă am avut alegeri acum 1 an. Ne arată că problema generală de încredere în sistemul politic se menține la fel ca la momentul alegerilor.

● Direcția țării rămâne un indicator care distinge între cei care percep 1) că au avut de câștigat din ultimii 30 de ani și 2) cei care cred că au pierdut. E mai puțin un indicator despre guvernarea imediată.

● Am testat încrederea în ocupații și actori sociali – alții decât partide sau instituții. Este de semnalat că profesorii și medicii au o apreciere mai ridicată, în timp ce mass-media în general (clasică sau influenceri) este foarte erodată.

● Mediul economic (companii, investitori, bănci) se bucură de o încredere cel mult moderată, dar joasă.

● Încrederea în vaccinurile recomandate de medici în general, respectiv pentru copii, este serios erodată.

● O neîncredere ridicată există și față de calitatea produselor de la raft – considerate de o majoritate (52,8%) ca având o calitate mai proastă decât în țările din Vest.

● Neîncrederea nu este aliniată pe o singură direcție demografică – ci variază, fiind destul de complex distribuită. Câteva exemple:
– Tinerii au încredere mai redusă în presă, dar mai mare în influenceri.
– Persoanele peste 60 de ani nu au încredere în influenceri, dar au încredere mai mare în presă.
– Persoanele cu vârste între 40-60 de ani au încredere mai mică în medici și profesori.
– Persoanele din mediul rural, mai tineri și cu nivel de educație sub liceu au încredere mai mică în vaccinuri.
– Persoanele din mediul urban, cu nivel de educație peste liceu și cu vârstă mai ridicată au încredere mai mică în calitatea produselor de la raft comparat cu cele din Vest.

● În schimb, încrederea pe aproape toții itemii este aliniată cu opțiunea politică – votanții PNL și USR au mai multă încredere în itemii testați, în timp ce votanții AUR și nehotărâții au mereu niveluri de încredere reduse, uneori și cei ai PSD.

● Această „scală” de încredere reprezintă în linii mari clivajul social și politic din România de azi (așa cum se observă și în percepția față de direcția țării – explicată în Barometrul din Aprilie). Dacă vrem să estimăm intenția de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social și politic.