Pornim de la premisa ca pentru a face consultanta este utila o clarificare asupra sensului pe care il dai acesteia. Ce este si ce nu este consultanta politica?
Este astrologie? Atunci cand consultanta este vazuta ca o activitate ce apartine unor “ucenici-vrajitori” initiati in mistere si secrete, atunci practic o vedem in mod similar astrologiei. Ca sa nu mai punem la socoteala ca multi lideri politici, unii mondiali, chiar recurg la astrologi cand iau decizii politice! Credinta in existenta si mai ales eficienta unor “laboratoarele secrete” care iti fabrica viitorul, cautarea asidua si aplicarea unor formule magice, cu care castigul politic e imediat si asigurat, sunt caracteristicile acestui tip de gandire. Nu esti consultant daca nu dai impresia ca stii “secretele” politicii si ca ai capacitatea de a emite formula care te da drept sigur castigator. Secretele politicii in acest caz nu se gasesc decat in obscure culise (de multe ori imaginare) si nu in studii sau in experienta, iar “formula” magica de propulsare inlocuieste imperativul comunicarii unui mesaj real cu prestidigitatia care ia ochii electoratului cu …un nimic fascinant. Scopul politicianului este vazut aici intr-un mod “concret” (a se citi cinic): putere, dominatie. Iar consultantul este un astrolog de alcov care il ajuta (sau nu) sa atinga acest unic scop.
Este filosofie? Exista o politica si exista o stiinta a politicii. Intotdeauna au existat filosofi care au pretins ca cea mai buna conducere politica este cea care utilizeaza mijloace politice pentru atingerea scopurilor filosofiei. Cunoasterea teoretica, spre deosebire de primul model, cel astrologic, are rolul cel mai important aici. Realitatea insa nu are loc de ambitia filosofilor de a schimba lumea conform principiilor lor abstracte si rigide, pe care le aplica, atunci cand se gaseste vreun conducator politician care sa ii creada, ca un pat procustian care mutileaza lumea reala. Exista exemple de astfel de consultanta, de la esecul lui Platon pana la regii-filosofi de tip Lenin, Mao etc. Este de remarcat ca si unele structuri (cum este Uniunea Europeana) de astazi au o aplecare accentuata catre o astfel de politica a abstractului constrangator fata de realitate.
Este praxis? Praxis, adica actiune, practica. Ei bine, da, cred ca ne apropiem de ceea ce AR TREBUI sa insemne de fapt consultanta politica. Este o cunoastere practica, pentru ca ea se bazeaza in primul rand pe experienta si are si un scop practic: adecvarea scopurilor politice mediului si valorilor existente intr-un anume loc si timp. Este o cunoastere care nu se obtine de pe o zi pe alta, care necesita si ani de studiu dar si experienta, si care presupune mai ales o minima onestitate – scopurile in politica nu se vor obtine nici pe cale magica si nici impotriva realitatii inconjuratoare.
Astrologia poate sa fie data la o parte rapid, insa cred ca practica este, in orice domeniu, doar un exercitiu al raspunsului la circumstante daca nu exista o baza filosofica, sa daca vreti teoretica, care sa valideze actiunea practica…
Da, e evident ca “astrologia” e subreda. Din pacate, cred ca este si cea mai practicata, cel putin la noi, ca mod de gandire si actiune politica (incluzand aici consultanta).
Prin practica (praxis) nu intelegem renuntarea la filosofie, sau la perspectiva teoretica. Dovada insusi acest articol. Doar ca suntem prudenti in a ne baza doar pe teorie, ca nu cumva sa calcam in strachinile realitatii si sa spargem capete.
Interesant, dar merita vazuta problema si din perspectiva aceasta: daca si in ce masura este indicata conducerea politica pe baza astrologiei? Ronald Reagan a condus SUA timp de 8 ani (1980-1988) si a folosit un consultant astrologic dupa atentatul din 1981 pentru a evita situatiile periculoase, pentru a-si programa intalnirile politice si discursurile. Sa fi gresit? Este totusi o perioada care a ramas in istoria SUA ca “Presedintia de teflon” datorita faptului ca in ciuda erorilor, totusi reputatia presedintelui nu s-a erodat in timp, el rezistand foarte bine criticilor si atacurilor opozitiei. Un exemplu reusit, zic eu, de folosire a astrologiei in viata politica. Totul este povestit cu detalii in cartea publicata de astrologul lui Reagan, Joan Quigley.