Reciclarea informatiei

Sensul lui a “descoperi o informatie” in zona blogurilor tinde sa devina unul foarte subiectiv – “ce descopar, aflu eu, e original, e la prima mana”. In felul asta, memoria noastra va tinde sa devina una foarte scurta si sa retina doar ultimele “inregistrari”, mereu ca pe ceva nou; ceea ce nu prea e sanatos. Imi vine in minte metafora pe care am auzit-o prima oara, acum cativa ani, la C.T. Popescu, cu acel caras (pestele) care se loveste cu capul de peretele acvariului in care traieste si pana ajunge la urmatorul perete uita informatia si da iar cu capul; la nesfarsit.

Exemplu recent si sunt sigur ca e cazul foarte multor intamplari similare. Scarlatescu spune ca Piticu “a descoperit” profilul lui Geoana pe Neogen, cu video cu tot. Nu e domne’ nici o descoperire, nici o noutate. Dl Geoana a spus-o cu gura lui in interviul din Evenimentul Zilei. Noi, de exemplu, am preluat-o ca pe o insemnare, de vreo 2 zile deja, cu mentiunea interviului.

L-am auzit pe Manafu vorbind la NewzFm acu 2 zile vorbind despre cercetarea lor si despre tendinte in zona asta. A spus acolo ca blogurile au un impact, prin faptul ca informatia circula intr-un mediu liber si la un moment dat “nici nu se mai stie” cine a lansat-o. Ceea ce e corect, ca observatie a-posteriori fenomenului. Dar nu cred ca cineva ar trebui sa ia asta ca pe o norma, dupa care sa se conduca: adica sa uite permanent sursele de informatie.