Pastorul Tokes – masluire, vot etnic si/sau vot “protestant”?

Multa mirare a starnit faptul ca pastorul Tokes nu numai ca a trecut pragul electoral necesar pentru obtinerea mandatului de europarlamentar, dar a obtinut voturi si din regiuni care nu au populatii minoritare de etnie maghiara. De pilda, Adevarul se mira de unde vin voturile pentru Tokes din judetele Iasi (1745 voturi pentru pastor) si Valsui (circa 1000 de voturi), in conditiile in care in aceste regiuni nr. celor declarat maghiari este de 310 persoane si respectiv 87, conform recensamantului din 2002.

Este o mirare legitima, care poate duce si la formularea unor ipoteze. Una dintre ele, avansata de oameni politici (nu neaparat dintre cei caracterizati drept “nationalisti”) sugera faptul ca e o dovada a masluirii votului la europarlamentare. Rezultatul obtinut de Tokes a fost surprinzator, ca si cel obtinut de PLD. Se poate crede, in fata acestor rezultate surprinzatoare, ca avem de-a face cu o fraudare a votului? Nu avem date pentru a verifica in vreun fel concret aceasta intrebare.

Deci cautam alte ipoteze…pornind de la intrebarea simpla – cine ar putea fi acei oameni care l-au votat pe pastorul (episcop chiar) reformat Tokes?

Pentru asta, ne uitam prima oara cati l-au votat pe domnul Tokes:  episcopul Tökes Laszlo a obtinut 176.533 de voturi (3,44%) si va merge la Parlamentul European, procentul minim pentru un independent fiind de 2,50%.

Daca adunam voturile pastorului cu cele ale UDMR, vom avea un total de aproape 460 000 de voturi, adica 8,96% din voturi. Procentajul este explicabil prin prezenta crescuta a minoritatii etnice maghiare fata de prezenta scazuta a majoritatii etnice romanesti. Mirarea a fost starnita insa nu de faptul ca pastorul a reusit sa castige in fata UDMR in unele regiuni majoritar maghiare, ci ca a avut voturi (in numar total de aproximativ 20.000) in judete care nu au sau au un numar nesemnificativ de etnici maghiari. Sau, cum spune Adevarul, de unde vin aceste voturi pentru Tokes in Vaslui si Iasi (si celelalte judete cu situatie demografica asemanatoare)?

Deci ceva lipseste…

Pana acum am folosit drept criteriu de “citire” al votului dat UDMR si pastorului Tokes explicatia etnica. Dar daca este alta explicatie la mijloc? Daca alte criterii decat cele etnice au dus la acest vot dat lui Tokes pana si in judete nelocuite de maghiari?

Putem avansa urmatoarea ipoteza: populatia care l-a votat pe pastorul Tokes in judetele fara populatie semnificativa maghiara ar putea fi una de identitate religioasa protestanta.

Daca aruncam o privire la datele populatiei (disponibile online aici ) observam ca denominatiunea de care pastorul Tokes apartine si al carei episcop este –Reformata (lucru care nu ni se pare de ignorat) este prezenta in Romania in prezenta de…3,24%. O cifra foarte apropiata de acel 3, 44% obtinut de pastor. Dar sa nu grabim cu concluziile.

Sa luam cazurile “grele”. De pilda, Vaslui: in acest judet, conform statisticilor, sunt 35 (treizecisicinci) de persoane care se declara ca apartinand religiei reformate. In nici un caz nu explica cele circa 1000 de voturi primite de pastor in judet. Nici maghiari nu sunt mai multi – 87. Singurele minoritati religioase protestante mai semnificative sunt “Penticostalii” – 2.449 de persoane; “Adventisti de ziua a 7-a” – 918; “Crestinii dupa Evanghelie” – 2.376; “Crestini de rit vechi” – 1.404.

In ceea ce priveste judetul Iasi, situatia ar fi urmatoarea: “reformati” – 101; “penticostali” – 3.738; “baptisti” – 995; “adventisti de ziua a 7-a” – 2.410; “Crestini dupa Evanghelie” – 4.329; “Crestini de rit vechi” – 4.410 si alte denominatiuni, de dimensiuni mai mici. Numarul de reformati este mult prea mic pentru a explica votul pentru pastor, dar daca pornim de la aceeasi ipoteza ca bazinul de populatie de religie protestanta ar putea fi un potential bazin de vot pentru L. Tokes, chiar ne putem mira de ce a capatat “doar” 1.745 voturi.

Sa luam un alt judet, Ilfov, pentru a verifica cum este situatia si intr-o regiune in care pastorul a capatat mai putine voturi, respectiv 245. In Ilfov avem o populatie de 194 de maghiari. Comunitatile de protestanti sunt mai numeroase in schimb: “reformati” – 72; “penticostali” – 1.021; “adventisti” – 796; “evanghelica” – 367; “crestini dupa evanghelie” – 291.

In Ialomita, pentru a cita un ultim caz, pastorul a primit 254 voturi.  In judet sunt doar 81 de maghiari, deci iar nu ne putem multumi cu explicatia votului etnic. Din punct de vedere religios, avem urmatoarele denominatiuni protestante: “reformata” – 49; “penticostala” – 1.508; “adventista de ziua a 7-a” – 1.276; “crestina de rit vechi” – 529; “baptista” – 120 si “evanghelica” – 121.

Am trecut in revista patru judete pentru a ne forma o opinie mai informata asupra structurii populatiei care poate fi luata, sub titlu de ipoteza, ca potential bazin electoral pentru pastorul Tokes. Explicatia votului etnic pentru numarul voturilor obtinute de pastorul Tokes nu poate functiona in unele judete (cum sunt Iasi, Valsui, Ialomita) pentru simplul motiv ca numarul maghiarilor este nesemnificativ.

Nu ne ramane decat sa ne intrebam daca nu cumva votul a fost masluit sau poate unii romani au votat pur si simplu “aberant”, adica fara vreun motiv de tip rezonabil. Dar nici una din aceste intrebari nu isi pot capata vreun raspuns concret.

Am avansat o alta ipoteza: putem presupune ca din denominatiunile protestante s-a putut incropi acel vot pentru pastorul Tokes in judetele fara populatie maghiara semnificativa. Nu putem da un raspuns cert, dar putem pastra aceasta intrebare pentru cercetari sociologice ulterioare. Daca s-ar confirma, este de notat ca aceste grupuri religioase au perceput (poate li s-a si transmis, prin campanie sau altfel) ca pastorul reformat le va reprezenta si interesele lor. Anume interesele religioase, legate de prezervarea si dobandirea unor drepturi colective legate de identitatea precizata. Adica ar fi vorba de un vot religios la mijloc.