The survey was conducted between February 2-4, 2011, using phone interviews (CATI). The main topic was the opportunity and the consequences of creating USL – The Social Liberal Union – PNL-PSD-PC, right before the official announcement. We measured the probable impact of the newly formed alliance and the electoral scenarios deriving from this event.

Read the Report here. For the translation please contact us.

It’s a numerical snapshot of the Romanian News TV stations talk-shows, about those invited to comment, discuss and interpret the daily news and information. It’s a statistical Report about the number of appearances the leaders and commentators had during the month of September 2010.

Read the Report here. For the translation please contact us.

It’s a research conducted by The Romanian Political Marketing Association with the support of The Political Rating Agency consultants. It’s one of the projects at the very beginnings of the Agency and carried out with help of a political science students team.

The surveys consisted of face-to-face interviews, in November 2006.

Read the Report here.

Agenţia de Rating Politic a realizat o statistică şi o analiză a numărului de primari pe care îi au partidele politice româneşti, înainte de anul electoral 2014, aşa cum a rezultat din alegerile locale din 2012. Este un proiect de geografie electorala necesar pentru intelegerea votului de structura si a potentialului de alianta al partidelor romanesti.

Raport „Putere politică locală” – Puterea politică a partidelor în număr de primari
septembrie 2013
Comunicat de presă

Agenţia de Rating Politic a realizat o statistică şi o analiză a numărului de primari pe care îi au partidele politice româneşti, înainte de anul electoral 2014, aşa cum a rezultat din alegerile locale din 2012.

Deoarece majoritatea primarilor în 2012 au candidat sub sigla unei alianţe nu exista până acum o statistică naţională centralizată cu primarii PDL, PSD, PNL, PC etc. luaţi separat. Echipa Agenţiei de Rating Politic a identificat apartenenţa politică a tuturor celor 3186 primari aşa cum era ea la nivelul lui iunie 2012. Principalele concluzii sunt prezentate mai jos şi pe larg în Raport.

1. PSD avea după alegerile locale 1192 primari adică 37,4% din total, PNL 808 primari adică 25,4%, PDL 769 primari adică 24,1%, UDMR 203 primari adică 6,4%, „Independenţii” 53 primari adică 1,7%, PC 40 primari adică 1,3% şi PPDD 31 primari adică 1% (în ciuda scorului de aproximativ 8% în voturi la nivel naţional). Nu au fost înregistrare migraţiile ulterioare sau alte schimbări.

2. Există astfel 3 mari blocuri politice – PSD, PDL, PNL – care au, însumate două câte două, un număr de primari aproape de 50% sau peste: PSD+PNL=62,8%, PSD+PDL=61,5%, PNL+PDL=49,5%. (pag. 4, 7).

3. Numărul de primari este un indicator pentru intenţia de vot a partidelor (pag. 5), adică numărul de primari, înţeles ca „putere locală”, dă un indiciu foarte puternic despre ce potenţial de „voturi” poate atrage acel partid.

4. Partidele mari ţin cont azi de procentul de primari în fixarea ţintelor electorale pentru alegerile europene din 2014 (pag. 6). Ţintele anunţate de liderii partidelor mari pentru alegerile europene sunt foarte apropiate de ceea ce înţelegem prin „puterea locală” a partidelor.

5. Primarii PSD „guvernează” un total de votanţi de 6.922.285 adică 38,1% din votanţii din listele permanente, primarii PNL „guvernează” peste 4.977.821 votanţi adică 27,4%, iar PDL 3.938.032 votanţi adică 21,7%  (pag. 8). Se observă că se menţine în linii mari cota de „putere locală” a fiecărui partid.

6. PNL şi PSD au în general o poziţie mai puternică în localităţile mari şi în mediul urban faţă de PDL (pag. 14-15).

7. În două scenarii de regionalizare şi de „design electoral” al acestora PSD este majoritar în peste 60% din regiuni, din punctul de vedere al numărului de primari.

8. PSD cu 38% dintre primari şi 52% dintre preşedinţii de Consilii Judeţene poate face un salt spre 60% în numărul de „şefi” de regiuni. O astfel de evoluţie – cu o acumulare sporită de putere locală a PSD –  poate să determine pe termen mediu (1-2 ani) o ostilizare a celorlalte blocuri politice şi o încercare a acestora de a construi o contrapondere (pag. 12-13).

9. Legea electorală pentru alegerile locale (primari, preşedinţi de CJ şi, în perspectivă, şi cea pentru alegerea „guvernatorilor” de regiuni) are un impact foarte mare asupra „puterii” partidelor. Votul majoritar într-un singur tur (aşa cum e acum) nu permite coaliţiile „dintre tururi” şi avantajează partidul mai puternic. De aceea, o lege cu caracter „majoritar”, generalizată la toate tipurile de alegeri, poate forţa crearea unor blocuri politice între „cei mai slabi” împotriva celui „mai puternic” (asemănător ADA 2004) sau „împărţirea puterii” prin negocieri între cel „puternic” şi unul din cei mai „slabi” (modelul USL 2012).

Cercetarea este realizată integral de Agenţia de Rating Politic – companie de consultanţă şi marketing politic, pentru uz propriu. Ea vine în completarea Barometrelor de opinie publică ale Agenţiei, „Piaţa politică”.

Raportul poate fi citit aici.

Barometrul national de opinie  publică “Piata politica” a fost realizat in perioada 29 mai – 6 uinie 2013, cu interviuri telefonice (CATI). Tema principala abordata a fost revizuirea Constitutiei.

Barometrul de opinie naţional „Piaţa politică”, 29 mai – 6 iunie 2013
Comunicat de presă

Agenţia de Rating Politic a realizat în perioada 29 mai – 6 iunie 2013 un sondaj de opinie naţional din seria barometrelor de opinie „Piaţa politică”.

Pentru alegerile parlamentare intenţia de vot pentru partide (luate separat) se menţine în marjele anterioare: PSD este pe primul loc cu 37,2%, PNL pe locul al doilea cu 23%, PDL 9,5%, PPDD 6,8%. Pe termen mai lung se poate observa un regres al PDL şi PPDD faţă de alegerile parlamentare. PDL a ajuns să oscileze în jurul valorii de 10% faţă de 16% la parlamentare, iar PPDD în zona 7% faţă de 14% la parlamentare. În cazul PDL vorbim de emergenţa unor grupuri politice alternative, Mişcarea Popluară şi Forţa Civică-PNŢCD care rup din bazinul „tradiţional” al PDL câte aproximativ 4%. În cazul PPDD vorbim de lipsa de orizont a aceste formaţiuni, închiderea OTV şi deja numeroasele plecări de parlamentari.

Aceaşi situaţie e valabilă şi pentru votul cu USL şi cu alte alianţe în listă: USL ar obţine 58,5% din voturi, PDL 9,4%, PPDD 6,7%, iar noile formaţiuni din bazinul electoral PDL-Băsescu, Alianţa FC-PNŢCD 5,2% şi Mişcarea Populară 4,5%.

Intenţia de vot pentru preşedinte, în varianta candidaturilor separate de USL, îl indică pe Crin Antonescu (PNL) pe primul loc cu 30,9%, pe Victor Ponta (PSD) pe locul al doilea cu 23% şi pe următoarele locuri pe Mugur Isărescu (MP) 17,5% şi Mihai Răzvan Ungureanu (12,5%). Prezenţa ultimilor doi în listă reduce aproape complet intenţia de vot pentru liderul PDL Vasile Blaga la 2,9%. Dan Diaconescu nu mai strânge decât 5,9% faţă de acum un an când depăşea valori de 15%. Lista de candidaţi este ipotetică, intenţia fiind de a testa limitele şi scenariile de comportament în privinţa unor bazine de vot.

În cazul intenţei de vot pentru preşedinte cu un singur candidat USL, Crin Antonescu, şi un singur candidat din zona MP-FC-PNŢCD scorurile arată o coerenţă a bazinului comun PNL-PSD: Crin Antonescu ar obţine 50,4%, iar Mihai Răzvan Ungureanu 22,3% din partea Alianţei PNŢCD-FC. Schimbarea listei arată că mare parte din intenţia de vot pentru Mugur Isărescu la întrebarea anterioară este motivată de capitalul său public personal şi nu se transferă automat oricărui candidat al acestui bazin electoral. Totodată observăm că Mihai Răzvan Ungureanu nu are potenţial să reunească mai mult de 22-23% din acelaşi bazin electoral, fiind limitat în această susţinere, în timp ce Vasile Blaga obţine aici 7%.

În cazul revizuirii Constituţiei toate temele testate întrunesc o majoritate de susţinere (peste 50%). În pofida unor dezbateri publice care asumă „dispreţul românilor pentru Parlament” obsevăm că toate subiectele care privesc întărirea rolului Parlamentului şi echilibrul între puteri sunt bine primite. Singura chestiune ce are o susţinerea mai scăzută, pentru că este şi mai tehnică, este ideea moţiunii „constructive” (propunerea unui prim ministru „la schimb”).

Tema regionalizării este încă neclară pentru o majoritate a românilor. 53,5% susţin că le e mai degrabă „neclar” ce va însemna regionalizarea. Cu privire la scandalurile din USL din ultima perioadă 55,7% dintre cei intervievaţi spun că o rupere a USL ar însemna trădarea electoratului care a votat acest bloc politic, iar 41,7% faţă de 24,9% văd o relaţie de colaborare, mai degrabă decât de ostilitate între partenerii din USL. Aproape la fel de mulţi în iunie, 49,4%, faţă de 51,7% în aprilie, spun că USL va dura până la alegerile prezidenţiale din 2014.

Sondajul a fost realizat în perioada 29 mai – 6 iunie, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 1100 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 2,47%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, intitulată „Barometrele Piaţa politică”.

Raportul poate fi citit aici.

Barometrul national de opinie  publică “Piata politica” a fost realizat in perioada 12-17 aprilie 2013, cu interviuri telefonice (CATI). Temele abordate au fost: alegerile prezidentiale, revizuirea Constitutiei, relatia stat-Biserica, gazele de sist, criza si UE, si multe altele.

Dintre concluziile importante:

– Crin Antonescu este vazut de romani ca urmatorul presedinte (32%).

– Bazinele de vot mari se pastreaza in limitele cunoscute. Fostul bazin PDL e divizat intre mai multe grupari politice.

– Favorabilitatea Guvernului este mult mai scazuta decat favorabilitatea fata de persoana premierului Victor Ponta.

– USL pe ansmablu nu pare afectata major de ultimele scandaluri, iar o majoritate a romanilor cred ca USL va rezista pana la alegerile prezidentiale.

– Interesul pentru Constitutie e destul de scazut, in lipsa unor teme puternice.

– O majoritatea a romanilor vor sintagma “crestin” mentionata in Constitutie dar si finantare de la stat pentru Biserici si studiul religiei in scoli.

– Starea de pesimism domina economia si perceptia generala asupra Romaniei.

– Exista un impact al crizei din Cipru asupra increderii in economiile proprii.

– Gazele de sist sunt vazute ca un pericol de o majoritate importanta a romanilor.

– Perceptia UE a ramas una pozitiva.

Raportul poate fi aici.

Simularea alocarii mandatelor de parlamentar a fost realizata pe baza rezultatelor de la alegerile locale din 10 iunie 2012 si a fost facuta publica pe 5 septembrie 2012.

A fost primul raport independent de acest fel din Romania facut public. A indicat pentru prima oara fenomenul de suplimentare a numarului de mandate ale Parlamentului, pana la un nivel semnificativ.

Citeste Raportul aici.

Barometrul national de opinie  publică “Piata politica” a fost realizat in perioada 9-11 iulie 2012, cu interviuri telefonice (CATI). Tema centrala a fost referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu si scenariile de participare la vot.

Citeste Raportul aici.

Barometrul national de opinie  publică “Piata politica” a fost realizat in perioada 8-16 decembrie 2011, cu interviuri telefonice (CATI). Temele cercetarii au privit: liderii nationali si popularitatea acestora, opiniile si sentimentele fata de sistemul politic, rapoartarea la teme precum impozitul progresiv, avortul sau exploatarea miniera de la Rosia Montana.

Citeste Raportul aici.

Barometrul national de opinie  publică “Piata politica” a fost realizat in perioada 2-4 februarie 2011, cu interviuri telefonice (CATI). Tema centrala a fost oportunitatea formarii USL chiar la infiintarea acestei aliante.

Citeste Raportul aici.