Înainte de campania electorala – alegeri parlamentare si la cererea Partidului Național Liberal, Agenția de Rating Politic a realizat un sondaj de opinie despre susținerea partidelor înainte de alegeri, agenda de procupări a românilor și potențialul electoral al premierului Dacian Cioloș și al formulei “tehnocrate”.

Raportul poate fi citit aici.

După tragedia #Colectiv și protestele masive care au dus la schimbarea Guvernului Ponta și la instalarea Guvernului cu premier independent Cioloș, Agenția de Rating Politic a realizat un sondaj de opinie național pentru a afla: cum se poziționează alegătorii față de noul executiv, față de clasa politică și partide și câteva informații despre profilurile liderilor politici.

Primul raport despre partide și alegeri poate fi citit aici, iar al doilea raport despre profilurile liderilor politici poate fi citit aici. Mai jos puteți consulta comunicatele Agenției despre cele două rapoarte.

 Comunicat Raportul 1

Agenția de Rating Politic a lansat primul Raport al Barometrului “Piața politică” – decembrie 2015, care se referă în principal la intenția de vot pentru partide și la sistemul de partide în general. Sondajul a fost realizat  în perioada 2  – 6 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 950 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3,2%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică” (raportul anterior: aprilie 2015). Raportul poate fi consultat aici.

Sondajul, la 1 an de la alegerile prezidențiale și cu 6 luni înainte de alegerile locale, indică o reașezare pe coordonate noi a pieței politice:

▪ Spectrul politic se diversifică din nou, după o perioadă de polarizare care a fost specifică alegerilor prezidențiale.
▪ Se confirmă prognoza din aprilie a Agenției de Rating Politic: mergem către un Parlament cu mai mult de 2 partide, pe fondul logicii proporționale a sistemului electoral.
▪  Partidele mari, PSD și PNL, revin în “matca” obișnuită pentru partidele lider, cu scoruri în plaja 30-37%. PNL conduce cu 35% din opțiuni, urmat foarte aproape de PSD cu 34%.
▪ Noul discurs, în ton mai radical, al lui Traian Băsescu tractează MP într-o zonă de relevanță, pe locul 3, cu 7,5%.
▪ ALDE, condus de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și rezultat din fuziunea PLR și PC, se plasează de asemenea peste pragul electoral, la 6,5%.
▪  Un partid nou, susținut de Klaus Iohannis și Dacian Cioloș, ar fi recepetat pozitiv și ar aduna adepți de la toate partidele și dintre nehotărâți. 35% din toți alegătorii se declară deschiși spre o asemenea idee.
▪  Până în acest moment, cei care reușesc să speculeze nișele de lângă partidele mari sunt tot lideri consacrați (Băsescu, Tăriceanu), nu partide total noi.
▪ PSD și-a conservat nivelul de vot pentru brandul propriu, după tranziția de la Victor Ponta la Liviu Dragnea și după ieșirea formală de la guvernare.
▪ PNL este provocat să își consolideze brandul propriu, cu mesaje și lideri proprii, după ce s-a încheiat perioada de “euforie” de după prezidențiale în care a fost indentificat și s-a suprapus cu imaginea lui Klaus Iohannis și când PNL a beneficiat de popularitatea foarte ridicată a noului președinte. Logica alegerilor locale și parlamentare impune o altă abordare și certificarea unei identități proprii.

Barometrul a urmărit și cum este perceput sistemul poltitic ca ansamblu, după agitația socială și politică recentă:

▪  Românii așteaptă într-o măsură mult mai mare decât în primăvară noi proiecte politice (51% față de 38%). Recentele evenimente, protestele și nemulțumirile au amplificat această dorință.
▪  Imaginea partidelor actuale este proastă, fiind percepute că nu lucrează decât pentru interese proprii, nu pentru alegători (70% au această percepție).
▪  Există totuși un orizont de așteptare pozitiv pentru o reformă a partidelor – 60% consideră că actualele partide se pot reforma.
▪  Corupția este principala problemă de credibilitate a candidaților în alegeri – aproape jumătate (48,5%) indică acest lucru.

Am fost interesați de scenariile propuse de mass-media, despre posibilul “import” al liderilor actualului guvern de către PNL, respectiv PSD. Pentru moment nu există susținere decât parțial pentru scenariul discutat în cazul PNL:

▪  Eventuala venire a lui Dacian Cioloș la conducerea PNL are o susținere moderată (41%), destul de ridicată în rândul suporterilor PNL (55%).
▪ Eventuala venire a lui Vasile Dâncu la conducerea PSD nu are o susținere solidă în acest moment (29%), nici măcar în rândurile suporterilor PSD (33%).

 Comunicat Raportul 2

Al doilea raport al Barometrului “Piața Politică” – decembrie 2015 al Agenției de Rating Politic (2 – 6 decembrie 2015) urmărește felul în care a fost percepută instalarea Guvernului Cioloș, agenda solicitată acestuia și câteva chestiuni ce țin de profilul liderilor și al partidelor. Raportul poate fi consultat aici.

Agenda generală
▪ Direcția percepută a țării este una mai negativă decât în primăvară (46% acum față de 36% atunci), mai ales după evenimentele din ultima lună, dar și după estomparea exuberanței post-alegeri.
▪ Problemele de mediu își fac loc în topul preocupărilor, alături de cele trei subiecte consacrate: corupție, locuri de muncă, sistemul de sănătate.
▪ Subiectul imigranților este văzut ca o amenințare de o mare majoritate dintre români (67%), deși doar pentru 25% dintre respondenți reprezintă un subiect extrem de important.
▪ Apartenența la Uniunea Europeană este evaluată pozitiv în continuare de către o majoritate a românilor (58%), în contextul dezbaterilor tot mai dese despre viitorul proiectului UE.

Topul încrederii
▪ Klaus Iohannis rămâne lider de piață după criza politică din noiembrie, ieșind întărit și confirmat ca principal pol de încredere pe scena politică (64% încredere).
▪ Propunerea sa pentru prim ministru, Dacian Cioloș, intră în scenă cu peste 50% încredere, o poziție solidă pentru un nou venit.
▪ În topul încrederii se mai află liderii a două instituții: guvernatorul Mugur Isărescu și procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
▪ Profilul general al primilor doi lideri: Klaus Iohannis și Dacian Cioloș este unul pozitiv. În cazul președintelui principalul atribut asociat liber de respondenți este – cinstit, iar în cazul premierului – educația, competența.

După instalarea Guvernului Cioloș:
▪ Există o așteptare general pozitivă față de acesta de a îmbunătăți situația României (57%).
▪ Totuși, majoritatea, 53%, cred că va sta doar un an în funcție.
▪ Soluția tehnocraților este bine primită de 59%, prin comparație cu soluția unui guvern politic.
▪ Mai mulți cred că este doar parțial independent(44%) sau că se află total sub influență politică (28%).
▪ Nu există o opinie clară despre cine este la putere și cine în opoziție. Alegătorii fiecărui partid tind să-și vadă mai mult favoriții la putere.
▪ Topul problemelor prioritare pentru agenda Guvernului nu diferă mult de așteptările generale. Dar este o agendă în principal economică: locuri de muncă și nivel de trai, urmate de corupție și sistemul sanitar.

Elemente de profil pentru partidele politice
Pentru că s-a discutat public despre auditul partidelor sau de evaluarea brandurilor marilor partide, am inclus în cercetare câteva întrebări despre profiul perceput al acestora. Prezentăm aici doar o scurtă parte a acestei evaluări, bazată pe o listă de atribute fixe.
▪ Există câteva elemente de diferențiere în favoarea PNL în acest moment:
– Este perceput mai mult ca partidul care poate moderniza România.
– Este asociat mai mult cu promovarea unor oameni cinstiți.
▪ Ambele branduri, PSD și PNL, ar putea convinge mai mult în privința principalului lucru solicitat politicienilor: cinstea, dar și cu privire la empatie și comunicarea directă cu alegătorii.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 2  – 6 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 950 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3,2%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică” (raportul anterior: aprilie 2015).

După șocul alegerilor prezidențiale, Agenția de Rating Politic a fost interesata sa afle cum se aseaza optiunile pentru partidele politice in noul context politic.
Raportul poate fi consultat aici, iar mai jos puteti consulta comunicatul de presa. Lectura placuta!

În Barometrul “Piața Politică” din aprilie 2015 al Agenției de Rating Politic (30 martie – 3 aprilie), la 4 luni de la alegerile prezidențiale, clasamentul partidelor politice, în intenția de vot a românilor, este condus de PNL cu 44%, urmat de PSD cu 34%. Cu excepția UDMR care ar obține 5% din voturi, restul partidelor sunt astăzi sub pragul electoral de 5% (PLR 3%, PMP 2,5%, PRM 2,5%). În cazul în care păstrăm în eșantion doar persoanele interesate de alegerile parlamentare, PNL este în avantaj, având alegători mai mobilizați, în timp ce PSD ar suferi un mic recul: PNL 46% (față de 44%), PSD 33% (față de 34%). Vezi prezentarea aici.

PNL confirmă scenariul deja tradițional în politica românească în care, mai ales în prima perioadă de după alegeri, partidul “liderului de piață” (astăzi Klaus Iohannis) conduce în preferințele electorale. Rezultatele de la prezidențiale au schimbat de facto acest lider, făcând ca PSD să înregistreze o scădere de aproape 10 puncte, de la 42-43% cât obținea în sondajele de opinie până în noiembrie 2014. PNL a înregistrat un salt chiar mai mare, sprijinit de victoria candidatului său Klaus Iohannis, de la o susținere de 25-28% în vara lui 2014, când PNL și PDL abia fuzionaseră, până la 44% în prezent.

Venirea lui Victor Ponta în funcția de prim ministru a determinat în 2012 ascensiunea PSD, chiar în interiorul USL, până peste 40%, iar înfrângerea lui V. Ponta din 16 noiembrie a readus PSD la scorul de 33-34%, acolo unde se afla înainte de formarea USL, în 2011.

Interesul pentru alegerile parlamentare este slab și neschimbat, rămânând sub nivelul de 40%, o adevărată barieră psihologică pentru democrația românească în ultimii ani. Comparând cu interesul pentru alegerile prezidențiale (peste 60%), putem spune că partidele politice nu reușesc în continuare să convingă o majoritate a românilor.

Tendințe

Sistemul de partide din România este în tranziție. Actorii primilor 25 de ani s-au grupat în acest moment în doi poli care dețin peste 75% din opțiunile de vot și peste 90% din primari. Fenomenul de “grupare” s-a petrecut pe parcursul a 6 ani de zile (2008-214) în care a funcționat concomitent un sistem majoritar într-un singur tur la alegerile pentru primari și președinți de Consilii Județene și unul parțial majoritar la alegerile pentru Parlament. Sistemul electoral introdus în 2008, devenit azi ținta criticilor, este principalul responsabil pentru simplificarea, cel puțin numerică, a sistemului de partide.

Partidele mici care se apropie azi în sondaj de un prag de semnificație sunt fie proiecte ratate și uzate ale anilor ‘90 și 2000, fie încercări recente, fără substanță, născute din ambiții personale ale unor lideri politici, fără o soliditate organizațională. În același timp, o parte din susținătorii unor formațiuni sau lideri dispăruți sau ieșiți azi din centrul atenției sunt neafiliați curentelor politice principale și nemobilizați.

În următorul an – un an și jumătate, vor exista două tendințe concurente. Prima: apariția unor noi forțe politice și fragmentarea spectrului politic , chiar prin slăbirea parțială a celor doi mari poli, PNL-PSD. Cu alte cuvinte, este de așteptat ca Parlamentul din 2016 să fie compus din mai mult decât PSD, PNL și UDMR și va fi stimulat iar jocul de coaliții. Această tendință va fi susținută de schimbarea sistemului electoral, prin revenirea la votul proporțional cu listă (cel mai probabil), de păstarea votului proporțional la Consiliile locale și județene și de relaxarea condițiilor de înființare a partidelor (doar 3 membri, fără condiții de teritorialitate la început).

A doua tendință se va manifesta în sens invers, datorită păstrării votului majoritar într-un singur tur la alegerile pentru primari, sistem care va împinge competiția spre un joc în doi, PSD-PNL (plus UDMR în zonele cu populație maghiară majoritară). Rezultatul general va fi compus: în alegerile locale din 2016 își vor conserva pozițiile dominante PSD și PNL, ca principali actori politici, însă pe ansamblul anului 2016 vom asista probabil la ascensiunea unor partide noi, la reinventarea unora dintre cele prezente sau la disidențe din partidele mari.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 martie – 3 aprilie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 1100 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică”. Agenția de Rating Politic a realizat în 2 noiembrie 2014 sondajul exit-poll (la secțiile de vot) de la primul tur al alegerilor prezidențiale prezentat de Realitatea Tv.
Agenția de Rating Politic este o companie de consultanţă&strategie politică și cercetare de piață, fondată și condusă de Cristian Andrei, consultant politic.

In seria de sondaje periodice ale Agentiei de Rating Politic revenim cu un nou studiu, la o luna dupa alegerile europene si cu aproximativ 5 luni inainte de alegerile prezidentiale.

Raportul poate fi consultat aici, iar mai jos puteti consulta comunicatul de presa. Lectura placuta!

Barometrul de opinie naţional „Piaţa politică”, 16 – 22 iunie 2014
Comunicat de presă

Agenția de Rating Politic a realizat un studiu național de opinie, pentru perioada 16-22 iunie 2014, referitor la intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale și pentru partidele politice, după evoluțiile consistente de după alegerile pentru Parlamentul European.

La nivelul partidelor politice, se observă revenirea PSD în bazinul de favorabilitate de 42%, după ce în alegerile europene nu a reușit să îl fructifice, în special din cauza candidatului independent Mircea Diaconu.
De asemenea, după schimbările interne, PNL este într-o revenire la nivelul “tradițional” de 19-20%, după scorul de 15% obținut la europene. PDL rămâne constat la un bazin de 9-10%, acolo unde se afla și în sondajele pre-electorale, fără a mai reuși nivelul de 12% obținut prin mobilizarea din campania electorală.

Noul proiect, partidul unit PNL-PDL, ar obține la acest moment, înainte de lansarea oficială, aproape cu exactitate suma voturilor celor două partide, 29,5%. În varianta în care acest proiect ar deveni funcțional, am asista la o polarizare certă a scenei politice îniante de alegerile prezedențiale, fără a mai exista o a treia forță politică relevantă. Situația de polarizare, politică și electorală – în proporții aproximative 40%-30%, este foarte similară momentului de acum 10 ani de dinainte de alegerile prezidențiale (2004), în care se regăseau aproximativ aceiași actori politici.

Interesul manifestat de alianța de guvernare PSD-UNPR-PC către PPDD a reactivat și interesul alegătorilor pentru acest partid, PPDD reușind din nou, spre deosbire de alegerile europene, să atingă un bazin de peste 6%. La rândul său, PMP se menține la scorul din alegerile europene, de 6,2%, dar în cazul formării blocului politic PNL-PDL, ar pierde o marjă din votanți către noua formațiune.

Alegerile prezidențiale par a fi o competiție definită clar în acest moment între Victor Ponta și Klaus Iohannis. Cele două nume reies spontan dintr-o întrebare deschisă unde cei intervievați au putut spune orice nume: Ponta 35,7% – Iohannis 20,5%. De asemenea, în lipsa altor blocuri politice concurente și în lipsa altor candidați relevanți, cei doi domină intențiile de vot și în intenție de vot cu listă sugerată: Ponta 46,4% – Iohannis 32,6%.

Și turul al doilea indică drept singura competiție echilibrată și care mobilizează mai mulți români la vot, binomul Ponta-Iohannis, cu un rezultat de 55%-45% la data studiului.

Sondajul a fost realizat în perioada 16 –22 iunie 2014, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României, de 1010  persoane, cu interviuri telefonice, pe rețele mixte, fixe și mobile, şi are o eroare de 3%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic, intitulată „Barometrele Piaţa politică”.

The Political Rating Agency conducted a statistical report and analysis of the number of mayors the political parties in Romania have, just before the 2014 elections (European Parliament and Presidential elections) and as resulted from the 2012 local elections. It’s an electoral geography project very important in understanding the structure “political” vote and the coalition potential of the Romanian political parties.

„Local Political Power in Romania” – Report on the political power of parties translated into number of mayors
Press release

The Political Rating Agency conducted a statistical report and analysis of the number of mayors the political parties in Romania have, just before the 2014 elections and as resulted from the 2012 local elections.

The majority of mayors won the elections in 2012 being backed by an alliance logo and brand. For this reason there were no centralized statistics of the number of mayors of the Romanian political parties, considered individually, until now. The Political Rating Agency team identified the political party membership of all the 3186 mayors in Romania, as it was in June 2012. The main conclusions are presented below and extended in the attached report.

1. PSD had after the local elections 1192 mayors – 37,4% of the total, PNL had 808 mayors – 25,4%, PDL had 769 – 24,1%, UDMR had 203 – 6,4%, Independent mayors 53 – 1,7%, PC had 40 mayors – 1,3% and PPDD had 31 – 1% (in spite of the average 8% vote at national level). We didn’t register the later “migrations” and party changes.

2. Thus, we find there are 3 big political “blocks” – PSD, PDL, PNL – that have, taken two by two, a sum of mayors close to or more the 50%: PSD+PNL=62,8%, PSD+PDL=61,5%, PNL+PDL=49,5% (pg. 4, 7).

3. The number of mayors is an indicator for the parties’ voting intention (pg. 5), meaning the number of mayors, designated here as the “local political power” of one party, is a strong indicator of the potential of votes that the party can hope to win.

4. The big parties in Romania are aware and considering the number of mayors when setting up the electoral targets for European elections (pg. 6). The targets recently announced for the next year European Elections by the big parties leaders are very close to what we designate here as the “local power” share of the parties.

5. The PSD mayors “rule” over a population of 6.922.285 of voters – 38,1%, the PNL mayors “rule” over a population of 4.977.821 of voters – 27,4%, and the PDL mayors over a population of 3.938.032 of voters – 21,7%  (pg. 8). We can observe here similar shares of the “local power” as in the case of the numbers of mayors.

6. PNL and PSD are better positioned in the large cities and towns, and in the urban areas compared to PDL (pg. 14-15).

7. We investigated two scenarios for the creation of new regions and the “electoral design” involved, and PSD has the majority of mayors in over 60% of those new regions.

8. PSD can jump from a 38% share of the mayors and a 52% share of the County Presidents to over 60% in the number of the new regions “governors”. Such a development with an accumulation of extra local power for PSD may generate on a medium term a hostile attitude from the other two big political “blocks” and an attempt to create a counterbalance (pg. 12-13)..

9. The electoral law for local elections (for mayors, County Presidents and in perspective for the new regions “governors”) has a great impact in shaping the “local power” of the political parties. The “first past the post” system (the current system) is not offering the option to negotiate coalitions before a run-off and gives a clear advantage to the more powerful party. Therefore, if a similar law will be introduced for all kinds of elections this may force either the emergence of some political “blocks” – an alliance between the “weakest” against the “strongest” (similar to the PNL-PDL Justice and Truth Alliance in 2004), or the “sharing of power” through negotiations by the “strongest” with one of the “weaker” parties (the PSD-PNL, USL model in 2012).

Read the Report here. For the translation please contact us.

The survey was conducted between May 29 – June 6 2013, using phone interviews (CATI). The main topics were: vote and ratings for the 2014 Romanian presidential elections, votes and rating for the 2014 European Parliament elections, the Constitution revision, the creation of new regions in Romania, and others.

Read the Report here. For the translation please contact us.

The survey was conducted between April 12-17, 2013, using phone interviews (CATI). The main topics were: vote and ratings for the 2014 Romanian presidential elections, Constitution revision, opinions about the state-church relationship, shale-gas drilling, economic crisis and EU, and others.

Read the Report here. For the translation please contact us.

The project was carried out using the local elections results in June 2012 and the Report was released on September 5th 2012.

It was the first independent Report of this kind that was made public in Romania. It indicated for the first time the increasing in the number of the Parliament seats phenomenon up to a very significant level.

Read the Report here. For the translation please contact us.

The survey was conducted between July 9-11, 2012, using phone interviews (CATI). The main topic was: the impeachment referendum against president Traian Basescu and especially the voter participation scenarios.

Read the Report here. For the translation please contact us.

The survey was conducted between December 8-16, 2011, using phone interviews (CATI). The main topics were: the rating and favourability of national political leaders, the opinion and sentiment towards the political system, the opinion regarding issues like progressive taxation, abortion or gold mining project at Rosia Montana.

Read the Report here. For the translation please contact us.